Karma și legea atracției.

dominovy_efektCu toții facem greșeli și lucruri stupide din când în când, chiar și cei mai luminați. Aceste comportamente care ne ies din caracter sunt efecte karmice din alte reincarnări. Trebuie să ne plătim toate datoriile karmice înainte de a promova, deci nu este neobișnuit pentru oamenii avansați să aibă vieți grele sau să sufere. Trebuie să continuăm să ne reîncarnăm în regatul uman până când vom învăța toate lecțiile karmei. Intrăm apoi în al cincilea regat cu o karma curată, dar nu scăpăm nici acolo de ea, fiindcă ea se aplică tuturor ființelor. Efectele karmei în planurile mai înalte sunt mai subtile decât în cele umane fiindcă aici nu există suferință.
Legea Atracției spune că ce se aseamănă se adună.
Mințile noastre sunt ca magneții care atrag tot ceea ce continuă să ne atragă atenția. Tot ce apare în viața noastră este atras de gânduri și imagini pe care le avem în minte. Gândurile ne influențează viața, deci tot ceea ce gândim se va manifesta. Nu contează dacă gândurile sunt pozitive sau negative sau neutre. Legea atracției acționează fără să știe toate acestea și ne oferă ceea ce cerem. Legea atracției poate fi însă îmbunătățită, slăbită sau întârziată de legile karmei și ale destinului, deci nu oricine visează să câștige la loterie sau să devină un star rock va și deveni.
Legea atracției este exploatată azi, ca un fel de școală de a atrage bogăția sau alte minuni. Trebuie să știm că orice dorință poate fi împlinită, dar depinde și de depozitele noastre de karmă pozitivă. Altfel, ea ne va face datoria karmică mai mare.
Cel mai bun mod de a folosi legea atracției este să adopți o privire pozitivă asupra vieții și să o lași să se scurgă natural, să ai încredere în viață, în loc să-i opui rezistență.
Nu te preocupa de greșelile trecutului, nu te îngrijora de ceea ce se va petrece în viitor, fiindcă asta atrage negativitate în viața ta.
Când nu vei mai fi îngrijorat de ceea ce face viața cu tine, vei constata că totul vine fără niciun efort.

Drumul spre liniște.

silence1 În planul fizic este uşor să obţii liniştea, ajunge să închizi uşa sau ferestrele, să-ţi astupi urechile. Dar, aici nu este vorba despre liniştea exterioară. Desigur, ea este necesară, indispensabilă, în măsura în care ea oferă condiţiile necesare pentru realizarea celeilalte linişti, a celei interioare, a gândurilor şi sentimentelor, ceea ce este mult mai greu de obţinut. Deoarece acolo, în forul tău interior există zgomot, discuţii, harababură, explozii.

Din nefericire, când încercăm să explicăm oamenilor că este în interesul lor să realizeze această linişte interioară, oferindu-le chiar metode de a ajunge la ea, ei nu ascultă, nu înţeleg, iar zgomotul ce îl păstrează în ei se reflectă în întreaga lor conduită, care este dezordonată, haotică.

Dacă veniţi într-o Şcoală iniţiatică, trebuie să învăţaţi lucruri esenţiale, altfel nu merită osteneala. Unul dintre aceste lucruri este tocmai realizarea liniştii interioare. Zilnic, trebuie să vă străduiţi să evitaţi zgomotele ce vă vin din interior: discuţii, revolte, certuri datorate unor gânduri, dorinţe şi sentimente rău stăpânite. Ca să scăpaţi de această gălăgie, trebuie să învăţaţi să nu mai trăiţi la suprafaţa lucrurilor, expuşi agitaţiilor şi necazurilor ce se produc, ci să vă eliberaţi de preocupările prozaice, de griji, şi mai ales să schimbaţi natura nevoilor voastre. Atât timp cât veţi rămâne în lumea nevoilor obişnuite, nu veţi reuşi să vă eliberaţi. Fiecare nevoie, fiecare dorinţă, vă conduce pe căi bine determinate şi, cunoscând natura acestora, veţi ajunge într-o zonă populată cu fiare care urlă sau, dimpotrivă, într-o regiune populată cu creaturi celeste ce vă vor primi cu cântece de armonie.

Pentru moment, liniştea pe care aţi reuşit să o obţineţi nu este una adevărată. De câte ori nu aţi experimentat-o! închideţi ochii, şi toate problemele, toate preocupările sau animozităţile vă sar în faţă. In această aşa-zisă „linişte”, continuaţi să vă certaţi cu soţia, vă bateţi copiii, ţipaţi la un vecin care v-a insultat, îi cereţi mai mulţi bani patronului… şi toate acestea le numiţi linişte! Ei bine nu, acesta este un mare tărăboi!

Există persoane cărora le putem auzi zgomotul interior, chiar şi când stau liniştite: o nelinişte, un freamăt le străbate întreaga fiinţă. Dar, există şi cazuri mai rare, din nefericire, de persoane ce par înconjurate de linişte. Chiar şi atunci când vorbesc, ele emană ceva liniştitor. Da, liniştea este o calitate a vieţii interioare. Dar, nu mă veţi putea înţelege decât atunci când veţi reuşi să rămâneţi cel puţin câteva minute într-o adevărată linişte, ceea ce, poate, nu vi s-a întâmplat niciodată.

Câţi nu se înşală, gândind că liniştea este neapărat un gol, absenţa oricărei activităţi sau creaţii, într-un cuvânt, neantul, în realitate, există linişte şi linişte… dar într-o manieră mai generală o putem împărţi în două mari categorii: aceea a morţii şi aceea a unei vieţi superioare. Despre această ultimă categorie vorbim aici, căci pe ea trebuie să o înţelegem. Această linişte nu este o inerţie, ci o lucrare, o activitate intensă care se realizează în mijlocul unei armonii profunde. Nu este nici vid, nici absenţă, ci o împlinire comparabilă cu cea trăită de fiinţele unite de o mare iubire şi care trăiesc ceva atât de intens, încât nu poate fi exprimat nici prin gesturi, nici prin cuvinte.

În om, liniştea este rezultatul unei armonii în cele trei planuri, fizic, astral şi mental. Deci, pentru a introduce liniştea în voi, trebuie să încercaţi să creaţi o armonie în corpul fizic, în sentimente şi în gânduri. Vi s-a întâmplat, câteodată, să simţiţi imediat o linişte profundă, instalându-se în voi, ca şi cum zgomotul interior, pe care nu-1 mai sesizaţi, trăind zilnic în el, s-ar fi oprit brusc? Această linişte aţi receptat-o ca pe o eliberare, o uşurare, ca şi cum o greutate v-ar fi căzut de pe umeri, s-ar fi produs o eliberare din străfunduri, o poartă vi s-ar fi deschis, lăsând sufletul să plece şi să se dilate în spaţiu.

Această experienţă ce v-a fost dată să o trăiţi ca pe un dar ceresc fără să fi făcut nimic pentru a o obţine, o puteţi repeta, prin străduinţă şi conştientizare. Un anumit număr de activităţi şi exerciţii vă pot ajuta în acest sens; fiecare îşi are felul şi mireasma sa, iar cântecul, de exemplu, este unul dintre acestea. Cântând înainte şi după reuniuni, aşa cum o facem noi, înainte şi după mese, realizăm o stare de armonie, de poezie şi inspiraţie care, ajutată de gândirea şi conştiinţa noastră, uşurează tensiunile interioare. Căci, trebuie să înţelegem că nu cântăm numai pentru plăcerea de a cânta, pentru propria bucurie. Nu, cântăm fiindcă cântecul trezeşte în noi o stare de vibraţii intense, favorabile lucrării spirituale.

Între cântece, facem o pauză, în linişte, iar dacă eu prelungesc această pauză nu trebuie să vă impacientaţi. Prin felul lor, prin inspiraţia lor mistică, cântecele pe care le interpretăm ne ridică nivelul de conştiinţă, iar liniştea ce rămâne între ele va fi impregnată de puritatea lor, de frumuseţea şi profunzimea lor. între noi şi împrejurul nostru, simţim prezenţa unor curenţi, a unor entităţi, a unor lumini. Ce condiţii minunate sunt aici…, de ce să nu le folosim în mod conştient?

Putem regăsi liniştea şi ascultând muzică. De aceea, de ani de zile v-am obişnuit ca la sfârşitul întrunirilor să ascultaţi recviemuri, liturghii muzicale, oratorii, căci această muzică este expresia, reflectarea, unor lumi aflate cu mult deasupra pasiunilor omeneşti, conducându-ne, cel puţin pentru câteva minute, în această lume superioară.

Este inutil să aspiraţi la mari realizări spirituale atâta vreme cât nu veţi stăpâni curentul zgomotos şi dezordonat al gândurilor şi sentimentele voastre; ele vă împiedică să aduceţi în voi adevărata linişte, cea care repară, uşurează, armonizează şi răcoreşte!… Când veţi ajunge să realizaţi această linişte, veţi transmite imperceptibil tuturor faptelor voastre un ritm, o distincţie. Vă deplasaţi, atingeţi obiectele şi totul în voi nu este decât dans şi muzică. Această mişcare armonioasă care se transmite tuturor celulelor organismului vostru vă face bine şi acţionează binefăcător asupra tuturor fiinţelor ce vă-nconjoară: ele se vor simţi uşurate, libere, luminate şi îndemnate, la rândul lor, să se străduiască să regăsească aceste senzaţii trăite alături de voi.

O altă metodă de restabilire a liniştii în sine este postul. De aceea, toate religiile au recomandat postul şi, după caz, au fixat modalităţi şi durata. Postul înseamnă oprirea funcţionării anumitor „uzine” şi această oprire produce o mare uşurare în toate celulele. Dar, înainte de instalarea păcii, se face o curăţenie, însoţită adesea de mult zgomot, căci circulaţia se accelerează, sângele ne pulsează în tâmple, resimţim zgomote în urechi, ameţeli, dureri în diferite părţi ale corpului. Aceste simptome ne vin de la jivinele grădinii zoologice din sânul nostru care strigă de foame. Dar, în curând fiarele se calmează şi o mare linişte, o mare pace, încep să se instaleze.

sursa  Omraam Aivanhov – Calea liniștii

Lupta cu răul energetic.

image

Nevoia de protecţie este materializarea instinctului de conservare, fie că vorbim de oameni sau chiar şi de animale. Îmbrăcămintea oferă protecţie împotriva frigului, închizând uşile ne apărăm de hoţi, etc. dar există şi un altfel de agresiune în faţa căreia nici lacătele şi nici gratiile nu au nici un fel de putere. Duşmanii suntem noi înşine, iar pentru a ne proteja avem nevoie de protecţie psihică. Şi când spun aceasta, nu mă refer la acea parte care cuprinde mintea noastră conştientă cu convingeri  precum şi mintea subconştientă cu credinţele iraţionale asociate ei, ci la partea nevăzută, ascunsă, ezoterică şi ocultă din fiinţele noastre, din spatele existenţei pur fizice, la corpurile de energie subtilă, la alte dimensiuni ale conştiinţei, la diferite planuri existenţiale.Protecţia psihică este subtilă şi invizibilă şi ne învăluie ca o barieră în interiorul căreia putem să ne extindem câmpul de conştiinţă fără pericol sau unde ne putem  vedea liniştiţi de viaţa obişnuită.
Cel mai important lucru este aflarea exactă a soluţiei optime specifice fiecăruia şi situaţiile în care se poate găsi. Protecţia psihică, funcţionând în plan subtil, invizibil, poate fi lărgită cu ajutorul energiilor subtile ale cristalelor sau a esenţelor volatile. Mai există şi alte metode…
CUM SĂ LUPTĂM ÎMPOTRIVA ENERGIILOR MALEFICE?

Iată câteva procedee cu care ne putem apăra de agresiuni malefice:

-Dacă sunteţi hipersensibili şi nu aveţi încredere în forţele dumneavoastră, forţaţi-vă să vă formaţi o imunitate psihologică statornică, care să vă apere de influenţa plasărilor de informaţii străine.

Imunitatea se formează printr-un complex de tehnici, aplicând apărarea şi practicând autotrainingul zilnic, tehnici prin care se va întări încrederea în forţele dumneavoastră şi veţi fi ajutaţi să rezolvaţi într-un mod fericit şi benefic orice situaţie.

-Pentru a ne „spăla” de influenţa energiilor negative se recomandă folosirea unei băi cu duş rece, urmată de un dans executat rapid şi ritmat, şi astfel ne ridicăm tonusul vital.

-Rezultate bune pentru combaterea mesajelor negative ne dă şi folosirea piperului iute; Cu cât este mai iute, cu atât mai bine. Se foloseşte puţin piper iute în combinaţie cu cafea. De asemenea, usturoiul combinat cu oţetul de mere, consumat înainte de somn, duce la rezultate foarte bune.

-Zilnic este indicat să faceţi exerciţii de acumulare de bioenergie. Antrenându-vă permanent, puteţi reuşi să vă ridicaţi potenţialul bioenergetic la un asemenea nivel încât, orice vrăjitor va deveni neputincios în a-şi plasa o lovitură energetică malefică eficientă împotriva dumneavoastră, ea manifestându-se foarte slab.

Unul din principiile de bază în apărarea împotriva energiilor malefice este acela de a-ţi forma propria concepţie împotriva acestor energii şi de a nu crede că ai căzut pradă lor. Trebuie permanent să îndepărtezi însăşi forma gândului că nu eşti şi nici nu poţi să fii influenţat de aceste energii negative. Niciodată nu trebuie să te gândeşti sau să te aştepţi că vei fi atacat.

Urmaţi aceste sfaturi:

1. Alungaţi din subconştientul dumneavoastră forma gândului că aţi fi influenţat de farmece, vrăji, deochiuri. Fiecare individ în parte are de la natură o forţă puternică de apărare împotriva influenţelor negative. Nu vibraţi cu unda „inamicului”, punând în concordanţă cu el sistemul electronic al organismului, biocâmpul sau subconştientul dumneavoastră.

-În comunicare, în dialog cu diferite persoane, căutaţi să nu vă enervaţi, deoarece fiecare gest sau vorbă pe fond de iritare, poate duce la deformarea câmpului dumneavoastră energetic, devenind propice atacurilor adversarilor.

În aceste momente, practicanţii de magie neagră, vrăjitorii, îşi vor plasa informaţia negativă în câmpul dumneavoastră energetic sub diferite forme: blesteme, diferite mantre negative, deochiuri, etc. Ca urmare a acestor acţiuni se produce acea reacţie de vibraţie a câmpului energetic prin care se străpunge acest câmp, cu consecinţe nefaste pentru sănătatea noastră.

-Ca să neutralizăm aceste acţiuni trebuie să avem în arsenalul nostru de apărare acea putere de voinţă pentru a ne abţine de la enervări şi iritări, incluzând în acest sistem de apărare forma gândului bun.

Ca bază în auto apărare este atitudinea noastră faţă de răufăcătorii pe care îi ştim că ne atacă – vrăjitorul, magul negru – şi pe care va trebui să-i tratăm ca pe nişte animale domestice, precum nişte căţei blânzi şi nu ca pe nişte animale de pradă, Ei vor simţi imediat atitudinea dumneavoastră, şi anume că nu sunteţi prada lor, ci, mai degrabă, stăpân pe situaţie, ceea ce-i va face să renunţe la intenţiile lor rele şi până la urmă vă vor lăsa în pace.

-Nu căutaţi să intraţi în contact cu ei, nu discutaţi cu răufăcătorii dumneavoastră. Când este imposibil de evitat acest contact, folosiţi următoarele forme de apărare:

a)„A zbura în nori”. În contact cu răufăcătorul, imaginaţi-vă că zburaţi printre nori; veţi simţi senzaţia plăcută de atingere a norilor albi, a cerului albastru, iar pe cel rău vi-l veţi imagina sub forma unei insecte inofensive în această imensitate azurie.

b) În nici un caz nu atrageţi „focul asupra voastră”, adică nu atrageţi atenţia persoanelor care nu vă interesează.

c) Fiţi „invizibili”. Pentru aceasta va trebui să vă imaginaţi cum vă înveliţi într-un voal având culorile corespunzătoare mediului înconjurător. Ţineţi minte: omul posedă acea proprietate a câmpului energetic care este asemănătoare cu formele şi culorile mediului înconjurător.

Important este faptul că nu corpul fizic îşi schimbă înfăţişarea considerabil, ci pur şi simplu corpul omenesc deţine o sursă de energie puternică, iar cu puterea voinţei se reorganizează vibraţia câmpului. Individul se poate modela cu câmpul său energetic, prin forţa gândului şi prin dorinţa sa de a se transforma în „invizibil”, de a se „dizolva” în mediul înconjurător.

d) Oglinda. Când vă întâlniţi cu o persoană nedorită, vă puteţi imagina că între dumneavoastră şi acea persoană se află un perete cu oglinzi, cu partea reflectorizantă orientată spre cel nedorit.

e) Reflector. Vă imaginaţi că din regiunea Ochiului al treilea (rădăcina nasului-sprânceană) – Ajna – emană o rază puternică de lumină reflector, pe care-o îndreptaţi înspre regiunea Ochiului al treilea al celui nedorit.

f) Lampa amplificatoare. Vă imaginaţi că vă aflaţi în interiorul unei lămpi care îşi amplică şi trimite din ce în ce mai mult din lumina sa împotriva răufăcătorilor.

g) Dreptunghiul. Se foloseşte de obicei atunci când se intră în casa cuiva, cu prilejul unei vizite. Dacă reuşim să ne oprim în pragul uşii, la intrarea în încăpere, este foarte bine; însăşi uşa are forma dreptunghiului.

Dacă nu reuşim să ne oprim în pragul uşii, construim în gând acest dreptunghi, în care ne includem şi noi, şi transmitem cu forţa gândului mesajul nostru, în această încăpere sau casă:

„ Eu am venit în acest loc cu gând de pace şi doresc celor care locuiesc şi trăiesc aici, bine şi prosperitate”. Acest mesaj o să vă facă să vă simţiţi bine, mai li moiber şi îmbrăcându-vă în gânduri de pace veţi fi protejaţi de maleficul celor din jur.

h) În fiecare dimineaţă, la deşteptare, când sunteţi complet relaxaţi, rostiţi cu glas tare următoarea formulă – mantră:

Să fie Lumina și Pace în ceruri!
Să fie Pace în Adâncuri!
Să fie Pace pe Pământ!
Să fie Pace pentru toate ființele!
Să fie Fericire pentru toate ființele!
Să fie Bucurie pentru toate ființele!

 Mantra se rostește de 5 ori, în felul următor:

 Corpul este așezat cu fata spre EST.
– cu privirea în față
– se întoarce capul spre dreapta (SUD)
– se întoarce capul spre stânga (NORD)
– se întoarce capul peste umărul stâng în sus (VEST)
– se întoarce capul peste umărul stâng în jos.

Această mantră repetată în fiecare dimineaţă o să vă mărească şansele în viaţa spirituală. După ce aţi rostit această mantră, vă veţi imagina că din ceruri vine o rază puternică de lumină alb-argintie sau galben-aurie, care vă îmbracă sub forma unei cupole de biserică cu crucea deasupra şi astfel vă veţi afla sub protecţia acestei cupole.

Sursa:reikiurban.ro
           Wikipedia.com
            Albert Ignatenko

Radu Drăgan

Transplant de spirit ?

image

Oare spiritul unui om poate fi „transplantat” odată cu inima sa?

Sylvia Claire este convinsă de acest lucru. Un tânăr mort într-un accident de motocicletă i-a salvat viaţa donându-i inima şi plămânii lui. Sylvia avea 47 de ani şi o boală gravă de plămâni, pentru care nu există tratament. Singura şansă era transplantul, iar acest lucru s-a întâmplat în anul 1988, fiind o premieră medicală de răsunet în America. Sylvia a primit o viaţă nouă, dar şi o personalitate nouă, după cum mărturiseşte ea în cartea autobiografică „Schimbarea inimii”. Fostă balerină, cu un stil de viaţă organizat şi sănătos, Sylvia s-a trezit după operaţie cu pofte şi dorinţe pe care nu le avusese niciodată. Gusturile ei culinare erau total schimbate, dorea bere şi aripioare picante, ardei iuţi şi gustări sărate, mâncăruri pe care înainte le detesta.

Schimbări de personalitate

În afară de noile preferinţe culinare, Sylvia se simţea cu totul altfel, puternică şi hotărâtă. Nu mai era fiinţa fragilă şi bolnăvicioasă de dinainte de operaţie şi bănuia că moştenise o parte din personalitatea plină de viaţă a donatorului ei. Ştia că primise inima şi plămânii unui tânăr care murise într-un accident de motocicletă şi avea adesea coşmaruri legate de el. Doctorul care o operase încerca să o liniştească spunându-i că inima este doar o pompă pentru sânge şi nimic mai mult. Dar Sylvia nu s-a mulţumit cu explicaţiile seci. Bazându-se pe visele ei, şi-a identificat donatorul, pe nume Tim Lamirande, şi a făcut o vizită familiei lui. Spre surprinderea ei, mama şi surorile tânărului i-au confirmat că multe dintre noile sale preferinţe i-au aparţinut lui Tim. Povestea Sylviei a devenit celebră în toată lumea după ce cartea sa a fost transpusă pe peliculă, cu Jane Seymour în rolul principal.

Memoria celulară

Teoria conform căreia toate celulele organismului au memorie şi poartă cu sine amprenta personalităţii noastre a căpătat tot mai mulţi adepţi în ultimii ani. Dovezi concrete nu există, deşi au fost realizate câteva studii în acest sens, dar fără rezultate concludente. Doar mărturiile unor pacienţi cu transplant, în special transplant de inimă, susţin că în viaţa lor au apărut modificări majore la nivel psihologic şi emoţional. Să fie ADN-ul, acidul cu structură unicat care identifică fiecare fiinţă vie de pe Terra, un vehicul pentru suflet? Şi, odată transplantat în alt organism, este posibil să ia cu sine o încărcătură mai preţioasă decât o simplă structură moleculară? Răspunsurile nu pot fi decât speculative. ADN-ul conţine genele care ne fac unici, dar şi fragmente de informaţie pe care nu le putem descifra cu mijloacele ştiinţifice din prezent. Studiul ADN-ului este abia la început. Cu siguranţă, această structură miraculoasă, care creează şi susţine viaţa, ne rezervă şi alte surprize pe viitor.

INIMA, MAI MULT DECÂT UN MUŞCHI

Doctorul american Paul Pearsall a fost unul dintre cei mai vehemenţi apărători ai teoriei conform căreia toate celulele organismului au memoria proprie. El a adunat zeci de mărturii de la pacienţii care au primit o inimă nouă şi a redactat câteva studii despre schimbările prin care au trecut aceşti oameni. A stat de vorbă cu familiile şi cu prietenii donatorilor şi a verificat informaţiile pe care le primea de la pacienţi. Numeroasele coincidenţe pe care le-a notat l-au determinat să creadă că transplantul de inimă lasă urme adânci în conştiinţa şi în personalitatea pacienţilor. În opinia doctorului Pearsall, inima nu este doar un motor pentru sânge, ci un organ complex care gândeşte, iubeşte, comunică şi transmite energie către toate celelalte organe, chiar dacă sunt în alt corp. În vremurile vechi, inima era considerată sălaşul sufletului şi al gândurilor, al sentimentelor şi al amintirilor. Dr. Pearsall consideră inima drept un „partener” al creierului, formând împreună un sistem complex care generează gânduri şi emoţii şi este capabil să stocheze cantităţi uriaşe de informaţie. Sufletul unui om, caracterul lui şi tot ceea ce îl defineşte nu poate fi localizat într-un singur organ sau într-o singură regiune a corpului. Întregul organism participă la formarea personalităţii şi a gândirii noastre.

BIZARERII INEXPLICABILE

William Sheridan, un american de 63 de ani, din New York, a primit şansa la o viaţă nouă după ce a trecut cu succes printr-un transplant de inimă dificil. Recuperarea după intervenţia chirurgicală a decurs fără probleme şi William s-a întors acasă restabilit complet. După o vreme, fără să îşi dea seama prea bine ce se întâmplă, a început să deseneze în creion. Nu fusese niciodată atras de desen sau de pictură, nu ştia să fi avut vreun talent artistic, dar, după operaţie, simţea că s-a întâmplat ceva în sufletul lui. A început să deseneze într-un stil care îi impresiona pe toţi cei din jur, dar mai ales pe sine însuşi. Discutând cu medicul care îl operase despre noua lui pasiune, a aflat că primise inima unui artist care desenase toată viaţa în creion. Un alt american, în vârstă de 47 de ani, un simplu muncitor, a primit inima unui student de culoare, ucis pe stradă de un glonţ rătăcit. După transplant, bărbatul i-a declarat doctorului Pearsall că a început să îi placă foarte mult muzica clasică, deşi înainte nici nu asculta aşa ceva. Spre surprinderea lui, a aflat că tânărul de la care primise inima studia vioara şi avea un talent deosebit, fiind lăudat de profesorii care îl meditau. De altfel, studentul a fost omorât în timp ce se ducea la ora de vioară.

sursa: libertatea.ro

Radu Drăgan

Furtul timpului.

ku-bigpic

Una din cele mai de preț avuții pe care le are omul este timpul.

Timpul are o dimensiune relativă,fiecare om are timpul lui,timp din care o parte îl împarte cu ceilalți,o parte îl ține pentru el ,dar cea mai mare parte din el este furat.

Când omul face o acțiune cu care nu este împăcat sufletește, perioada de timp pe care o folosește i se pare foarte lungă,intervine o oboseală,un consum fizic,mental și energetic substanțial și o lipsă de împlinire și satisfacție. Activitățile de genul acesta lasă liber cuvintelor: „Acest lucru mi-a mâncat un an din viață”

Când omul face o acțiune cu bucurie ,cu pasiune ,pe lângă faptul că timpul trece foarte repede ,ușurința cu care duce la final acțiunea îl fac să exclame : „Am mai câstigat un an din viață!”

Dar mai apare un fenomen  pe care omul nu îl ia în considerare,timpul care îi este furat .

Avalanșa de tehnologie ,toate produsele de orice natură ar fi ele care apar necontenit în jur ,care  creează  dependență,

și pe care dacă am sta și am analiza un pic la rece ,am observa că ne transforma din oameni în mașini, ne creează automatisme în gândire , ne întăresc convingerea falsă că fără ele viața ar fi împosibil de trăit.Publicitatea ,mass-media,toate mijloacele de informare ne răpesc din timp  și ne dau o falsă senzație de împlinire .

Nu e de vină nimeni pentru asta ,decât noi ,noi suntem ceicare acceptăm să ne cedăm din timpul nostru orgoliului nostru,competiției de mai mult ,mai mare,mai nou ,mai. mai. mai ……….. .Eu acuma propun o întrebare simplă la care fiecare ar fi bine să încerce acolo în străfundul lui să-și găsească răspunsul.

CE E IMPORTANT ÎN VIAȚĂ? CÂT TIMP AVEM SAU CUM ÎL FOLOSIM? În fond și la urma urmei

FIECARE ESTE PROPRIETARUL PROPRIULUI LUI TIMP.

Radu Drăgan

Sănătatea energetică.

sddefault

Sănătatea fizică şi psihică depind într-o mare măsură de echilibrul energetic al organismului. In cazul unei energii puternice, oamenii practic nu se îmbolnăvesc, iar cunoaşterea metodelor de încărcare bioenergetică, asigură autoregenerarea organis­mului la nivel celular. Am elaborat un set de exerciţii privind reglarea şi creşterea energiei. Această problemă va fi examinată în detaliu în capitolul „Bioenergia”. Până una-alta, vă propun o reţetă eficientă, ce contribuie la creşterea potenţialului energetic al corpului fizic (energiei interne).

Se iau 100 g grâu (netratat cu substanţe chimice), se presară într-o farfurie de lut, se spălă de câteva ori cu apă. Când apa va fi curată, o parte se scurge şi se lasă numai atât cât să fie la nivelul stratului superior al grăunţelor. Se acoperă cu un şerveţel şi se pune într-un loc cald pentru 1-3 zile. In timpul germinării grâului, se adaugă apă. Când apar germeni cu dimensiunea de 1 mm grâul se spală din nou de câteva ori. Se fierbe un pahar de lapte şi se toarnă peste grâu. Se adaugă o linguriţă de miere şi una de unt. Se încălzeşte până la temperatura normală şi se consumă. Aceasta este porţia zilnică. Grâul încolţit poate fi consumat în orice moment al zilei, timp de jumătate de lună, cu reducerea în acest timp a consumului de produse făinoase. Acest tratament ar fi bine să fie aplicat în fiecare an.

Sursa Albert Ignatenko – Cum să devii fenomen.

Sănătate psihică.

unusual-brain-factlong

Autocontrolul permanent, introspecţia, perceperea sinelui, autoeducaţia ş.a.m.d., sunt parametri importanţi ai dezvoltării sănătăţii psihice. însuşirea perfectă a sistemului de autoexersare permite să se influenţeze uşor sfera psihoflziologică a organismului.

Vă propun să învăţaţi două exerciţii simple, care vor deveni cheia psihicului dumneavoastră, vor permite dirijarea proceselor psihice.

Aşezaţi-vă comod într-un fotoliu, mâinile pe genunchi, închideţi ochii. Formula de autosugestionare este: „La numărul „10” mâinile vor deveni grele, se vor lipi puternic de picioare şi nu le voi putea ridica. Unu — mâinile încep să se lipească de picioare. Doi — mâinile au devenit mai grele. Trei, patru — mâinile sunt strâns lipite. Cinci, şase — mâinile s-au lipit puternic. Şapte, opt—nu pot să desprind mâinile de pe picioare. Cu cât încerc să le desprind, cu atât ele se lipesc mai tare. Nouă, zece — mâinile sunt foarte puternic lipite de picioare şi nu pot să le ridic. Şi acum când voi spune „cinci” mâinile vor deveni uşoare, libere, mobile şi, după acest exerciţiu, oricare sugestionare va fi realizată de psihicul meu. Unu, doi — mâinile sunt uşoare, mobile, se deslipesc de picioare. Trei, patru — mâinile au devenit mai uşoare, mai mobile, s-au deslipit complet. Cinci, şase— mâinile sunt uşoare, libere mobile.” Şi acum, timp de un minut, puteţi da oricare orientare necesară şi programată în prealabil psihicului dumneavoastră.

Aceeaşi poziţie, ochii închişi. Formula de sugestionare: „La numărul „treisprezece” sistemul meu nervos se va întări, corpul va deveni mai uşor, proaspăt, mobil. Unu, doi —fiecare celulă a sistemului meu nervos central este puternică, liniştită şi dirijată de mine. Trei, patru — sistemul nervos s-a întărit, s-a liniştit.Cinci, şase — sistemul nervos este puternic, liniştit şi dirijat de mine. În orice moment, oricare comandă mentală va fi realizată totdeauna şi oriunde de către psihicul meu. La numărul „cinci”, corpul va deveni proaspăt, uşor, liniştit şi termin exerciţiul. Unu — corpul este uşor, proaspăt, liniştit. Doi — mâinile, picioarele sunt uşoare. Trei — trunchiul este uşor. Patru — gândurile sunt plăcute, proaspete, liniştite. Cinci — capul este limpede, proaspăt, clar.” Exerciţiul s-a încheiat. Deschideţi ochii, ridicaţi-vă, scuturaţi-vă şi plimbaţi-vă puţin prin cameră.

sursa: Albert Ignatenco – Cum să devii fenomen.

Metode de curățare a corpului fizic.

-1813Recomandările pentru menţinerea corpului nostru fizic, în ordinea dată mai jos, sunt destul de simple, dar trebuie îndeplinite cu stricteţe.

Prima regulă se referă la o alimentaţie raţională şi echilibrată. Vă propun următorul regim alimentar: micul dejun — sucuri, fructe; masa de prânz—sucuri, salate din legume proaspete, supe din legume, carne sau peşte şi la desert fructe; cina—la fel ca masa de prânz, dar fără supă. Este de dorit un consum minim de pâine, sare, zahăr. Să se excludă din alimentaţie cafeaua şi ciocolata, deoarece excită puternic celulele.

A doua regulă este curăţarea la timp a organismului de diferite reziduuri. Trebuie ca o dată pe săptămână să se facă o clismă însoţită de înfometare timp de 24 de ore. In afară de aceasta, este foarte folositor să se efectueze curăţarea regulată a tuturor organelor interne, pentru care medicina populară oferă reţete foarte eficiente. Iată câteva dintre el e.

Curăţarea profilactică (pentru toate organele interne): Se foloseşte drăgaica (sânziană) obişnuită. Se fierbe şi se bea iarna sub formă de ceai concentrat timp de 3 -4 săptămâni.

Curăţarea de săruri (în cazul depunerii acestora): două linguri de orez nedecorticat se acoperă cu apă şi se lasă astfel timp de 24 h. Dimineaţa se fierbe (după ce a dat în clocot, se mai fierbe 5 min) şi se consumă pe stomacul goi. Este de dorit ca, după aceasta 4-6 ore să nu se consume nimic. Tratamentul se face câte două săptămâni, de două ori pe an. Este o variantă profilactică eficientă.

Pentru eliminarea depunerilor calcaroase se obţin rezultate bune folosind următoarea reţetă: Sunt necesare 3 pachete cu foi de dafin (50 g fiecare). Prima zi: se toarnă într-un vas emailat 300 g apă şi se pune o jumătate de pachet de foi de dafin, se dă în clocot şi se fierbe la foc mic 5 min. Apoi, se ia vasul de pe foc şi se acoperă timp de 3 ore. Lichidul se toarnă într-un pahar şi se bea cu înghiţituri mici pe parcursul zilei. Procedura se repetă a doua şi a treia zi. Peste o săptămână, ciclul de trei zile se repetă, iar peste un an se va repeta timp de şase zile.

Curăţarea ficatului: se folosesc gălbenele (uscate). Se fierb 40 g flori sau plante într-un litru apă. În timpul zilei, din această cantitate se bea de trei ori, cu 20 min. înainte de masă. Tratamentul durează 2-3 săptămâni.

Eliminarea pietrelor de la ficat: se pregăteşte un amestec din 100 g ulei de măsline şi 100 g suc proaspăt de lămâie, amestecul se răceşte până la+10 grade Celsius. Prima zi: se ia masa de prânz, cina nu. înainte de culcare, stând în pat şi amestecând continuu compoziţia, se bea cu înghiţituri mici. După ce aţi adormit, nu trebuie să vă sculaţi. A doua zi: dimineaţa se face clismă. In timpul zilei se bea numai apă fiartă, puţin îndulcită cu miere şi cu un adaos de sare cu lămâie sau suc. Seara se face din nou clismă. A treia zi: dimineaţa se face clismă. Ziua se vor consuma legume fierte şi fructe. După una din clisme vor apărea pietre de culoare verde-intens. Dacă după ultima clismă nu vor apărea pietre, atunci procedura se repetă peste cinci zile. In caz contrar, procedura se repetă peste două săptămâni.

Curăţarea rinichilor: o lună şi jumătate pe an se va bea apă magnetizată.

Curăţarea limfei. (Metodă complexă de dezintoxicare).

Dimineaţa, pe stomacul gol, se bea un pahar cu următorul amestec: o lingură de sare Glauber (sulfat de sodiu) la un pahar de apă. Se pregăteşte un amestec format din 2 litri suc de citrice şi 2 litri apă (în total 4 litri); sucul se pregăteşte din: 4 grapefruit-uri mari sau 6 mici,1-3 lămâi, până la 2 litri se completează cu suc de portocale. Se adaugă 2 litri apă. Amestecul se va consuma la 30 min. după ce s-a luat sarea Glauber. Tratamentul continuă la fiecare 20-30 min., se consumă toată ziua cantităţi medii (350-400 g). Puteţi să nu mâncaţi nimic şi numai dacă apare o senzaţie puternică de foame mâncaţi câteva portocale. Înainte de culcare se face clismă (2 litri apă cu adaus de suc de lămâie). Procedura se repetă 3 zile. Ca rezultat, din organism se elimină 12 litri de limfa acidă bolnavă. În toate cele 3 zile se beau numai sucuri, se consumă legume şi fructe crude, se bea apă cu sare Glauber pe stomacul gol.

Curăţarea vaselor sanguine şi ridicarea tonusului general al organismului fizic: se folosesc plantele: muşeţel, sunătoare, siminoc, muguri de mesteacăn. Se iau câte 100 g din fiecare plantă şi se pun într-un borcan de 3 1, borcanul se închide (metoda de păstrare). Pregătirea: se fierb 0,5 1 apă, se adaugă o lingură de plante, se lasă 20 min, se strecoară. La 250 g de amestec se adaugă o linguriţă miere, se amestecă şi se bea înainte de culcare. Cantitatea de 250 g rămasă se bea dimineaţa pe stomacul gol, încălzită şi cu adaos de miere. În acest fel se foloseşte întregul amestec. Procedura se repetă peste 5 ani.

A treia regulă necesară pentru dezvoltarea corpului fizic este o bună încărcătură fizică însoţită de o extenuare fizică suficientă (până la transpiraţie abundentă). Cel puţin o dată pe săptămână să se facă baie de aburi.

Sursa: Albert Ignatenko- Cum să devii un fenomen.

Spiritualitatea ca medicament.

2013_hku_Andrey_Popov

Nu există boli imposibil de tratat, ci doar indivizi imposibil de tratat – a spus celebrul specialist în medicina cu plante, dr. John Cristopher.

Dacă alte tratamente nu au dat roade, mai putem încerca un tratament medical ipotetic, ca o ultimă soluţie şi nu numai: spiritualitatea. Spiritualitatea îi implică pe cei care sunt într-o relaţie permanentă şi afectivă cu divinitatea şi caută răspunsuri la întrebări privind rostul în lume. Cei religioşi se încadrează într-o altă categorie. Religia este un set de idei formalizate pentru definirea unei înţelegeri a divinului.

O persoană poate fi spirituală fără să fie religioasă.

George Bernard Show spunea: „există o singură religie, deşi există o sută de variante ale ei”.

Primii sfătuitori în îngrijirea sănătăţii au fost preoţii-doctori din culturile antice. De asemenea, Biblia este plină de descrieri ale vindecărilor miraculoase. Multe grupuri religioase au şi astăzi o tradiţie vindecătoare activă, prin punerea mâinilor, prin ungerea cu mir şi rugăciunile pentru sănătate. Religiile, credinţa şi spiritualitatea au roluri atât de importante în vindecare şi în prevenire, în confruntarea cu boala şi în calitatea îngrijirii, încât ele constituie parte a tratamentelor  holistice ale persoanei – trup, minte, şi da, spirit.

O mulţime de studii efectuate în ultimele decenii arată că, dacă aveţi o anumită disciplină spirituală în viaţă, de la participarea la slujbele religioase la meditaţie, sunteţi în general mai sănătoşi. Beneficiile practicilor spirituale asupra sănătăţii sunt atât de profunde, încât oamenii de ştiinţă au început să studieze care sunt diferenţele legate de sănătate dintre credincioşi şi necredincioşi. Scanarea creierului arată că meditaţia şi rugăciunea pot să schimbe activitatea cerebrală şi să îmbunătăţească răspunsul imunitar. De asemenea, practicile spirituale pot reduce pulsul şi tensiunea arterială, ambele reducând răspunsul la stres al corpului uman. Oamenii internaţi în spitale care nu au folosit niciun fel de practici spirituale, au avut perioade mai lungi de spitalizare de până la trei ori, în medie, faţă de cei care au fost regulat la biserică sau au practicat meditaţia.

Care este firul comun al acestor lucruri?  Unele forme de practică religioasă duc la un stil de viaţă mai sănătos şi la o viaţă mai sănătoasă. Este vorba aici de practica spirituală în general, nu de una anumită. Astfel de rezultate au convins cercetătorii că există o mare putere vindecătoare în spiritualitate.

Există dovezi şi în sprijinul ideii că spiritualitatea îmbunătăţeşte sănătatea mentală. Conform statisticilor, sunt mult mai puţine sinucideri printre oamenii credincioşi şi asta pentru că majoritatea credincioşilor cred că sinuciderea este ceva rău în ochii lui Dumnezeu şi că, sinucigându-se, ar putea fi condamnaţi pe vecie. Numărul sinuciderilor în rândul celor care nu se duc la biserică este în medie de patru ori mai mare decât în rândul celor care se duc regulat.

Religia joacă un rol important şi în reducerea altor comportamente distructive, cum ar fi abuzul de alcool sau de droguri. Oamenii credincioşi tind să bea mai puţin, să nu fumeze şi să nu consume droguri. Chiar şi adolescenţii care merg la biserică des, sunt tentaţi să folosească mai puţin alcoolul şi drogurile.

Mai mult, nu numai că religia previne comportamentele abuzive, dar promovează şi experienţe pozitive de viaţă, cum ar fi căsătoria, strângerea relaţiilor de familie şi starea personală de bine.

Prin urmare, dacă sunteţi conectaţi şi împliniţi spiritual, veţi fi fericiţi în aproape orice domeniu al vieţii. Există atât de multă putere în credinţă şi spiritualitate încât, categoric, pot duce la autovindecare.

Spre exemplu, într-un studiu, rugăciunea i-a ajutat pe cei internaţi în azile, care sufereau de demenţă sau agitaţie. Sub îndrumarea unui cercetător, cei internaţi s-au rugat câte cinci minute, în cinci din cele şapte zile ale săptămânii, patru săptămâni la rând. Era şi un grup de control care nu se ruga. Cercetătorul a oferit două rugăciuni la alegere, fără nuanţe către un anumit cult religios. Membrii grupului de rugăciune au devenit mai vorbăreţi, mai vioi, mai familiarizaţi cu mediul înconjurător şi cu oamenii din jur. În mod evident, rugăciunea a avut un rol benefic.

Într-un alt studiu, vindecători spirituali creştini, iudei, buddhişti, indieni americani sau de alte orientări, s-au rugat câte o oră zilnic, pentru 40 de pacienţi bolnavi de SIDA. După şase luni, pacienţii pentru care se rugaseră aveau rezultate medicale mai bune decât cei din grupul de control, pentru care nu se rugase nimeni. Rezultatele medicale includeau mai puţine boli asociate cu SIDA, mai puţine vizite la medic şi o stare de spirit mai bună.

Toate dovezile (mult mai multe decât cele exemplificate aici), arată că divinitatea căreia îi adresăm rugăciunea, este chiar o realitate şi nu o ficţiune.

Cei mai mulţi dintre noi ştim asta, dar mulţi ajung să se adreseze divinităţii doar în cazuri extreme.

sursa terapii.com

Folosește intuiția dacă tot ai primit-o în dar !

your-intuition-copy

Intuiţia este înţelepciunea spirituală pe care o purtăm înlăuntrul nostru. Ea se poate manifesta ca o clipă de uimire, o senzaţie corporală, un sentiment de bucurie sau o presimţire. Ea devine foarte puternică dacă o consultăm mai des. Urmându-ne intuiţia, putem lua decizii potrivite nouă şi putem învăţa să ne exprimăm sinele cel mai autentic.
Intuiţia devine extrem de importantă când e vorba de propria sănătate. Uneori ştiţi că ceva nu e în regulă pentru că ascultaţi „doctorul lăuntric”, sau din contră, nu acceptaţi un diagnostic pus pentru că intuiţia vă spune altceva.
Dacă încă intuiţia nu vă răspunde conform aşteptărilor, încercaţi să faceţi următoarele lucruri:
Meditaţi. Încercaţi să staţi nemişcaţi, să vă eliberaţi de orice anxietate şi nehotărâre, să lăsaţi orice gânduri de panică, teamă, nesiguranţă. Fiţi atenţi la orice mesaj de durere, de enervare, de oboseală sau de anxietate. Imaginaţi-vă că inspiraţi energie şi sănătate şi expiraţi răul şi boala. Continuaţi să meditaţi în acest fel cel puţin 10 minute. Dacă nu vă place meditaţia din poziţia şezând, faceţi o plimbare în natură. Mersul pe jos poate servi ca „meditaţie în mişcare” şi e foarte sănătos.
Luaţi decizii intuitive. Ascultaţi mai des senzaţiile corporale şi presimţirile, dincolo de confirmările din realitatea imediată. Corpul vă spune să mergeţi la doctor, să întrerupeţi o relaţie, să schimbaţi locul de muncă sau să faceţi o activitate programată? Aveţi încredere în ceea ce simţiţi, fără să vă blocaţi hotărârile şi activitatea zilnică. Uneori e greu să crezi în intuiţie pentru că asta înseamnă să ieşi din zona de confort, însă aveţi grijă că o schimbare nu trebuie să fie făcută brusc. Dacă aveţi senzaţia că a venit vremea să vă schimbaţi locul de muncă, faceţi lucrurile treptat: actualizaţi CV-ul, luaţi legătura cu agenţiile care se ocupă de recrutare şi cercetaţi piaţa muncii înainte de a părăsi locul de muncă.
Dormiţi cu ideea în gând. Este calea cea mai potrivită de a te conecta la intuiţie. Înainte de a merge la culcare seara, îţi pui o întrebare simplă, cu da sau nu, despre calea de urmat, despre ce decizie să iei, ori despre cum să răspunzi unei provocări. În timpul somnului, mintea subconştientă lucrează asupra răspunsului. După ce te vei scula, vei avea un răspuns clar, negreşit. Acest ritual dinainte de culcare nu este acelaşi lucru cu grija sau cu rumegarea provocării problemei, ba din contră. Ceri puri şi simplu un răspuns la problemă şi laşi subconştientul sau pe Dumnezeu să răspundă în locul tău.
S-a spus că singura dată când privim în sus, la Dumnezeu, este atunci când suntem doborâţi. Dar există „ceva acolo sus” şi în noi înşine: este inteligenţa înnăscută care ne-a creat trupurile şi care are şi puterea de a le vindeca. Orice cale spirituală am alege, în noi are loc o schimbare, atunci când avem încredere în ea, ne îndreptăm spre ea şi credem în ea. Lucruri minunate se vor petrece şi în legătură cu sănătatea noastră: sistemul imunitar va fi stimulat puternic, creierul va produce substanţe biochimice care joacă rolul unor medicamente naturale, tensiunea arterială, stresul şi anxietatea se vor reduce.
Dormim mai bine şi ne simţim mai bine.
Aproape sigur, ne vindecăm.

sursa terapii.com