Lupta cu demonii.

Pentru orice fiinţă care se află pe o cale spirituală vine un moment în care ea va fi testată. Cel mai îndârjit duşman cu care ne confruntăm pe calea spirituală sunt forţele satanice şi demoniace. Urmărim aici să punem în lumină, pentru a ne fi mai uşor să conştientizăm şi să înţelegem, natura jocului perfid, plin de tertipuri şi capcane pe care diavolii le urzesc pentru a ne abate de pe calea spirituală, făcându-i pe unii să regreseze, iar pe alţii chiar să abandoneze calea.

Una dintre păcălelile clasice ale diavolului este de a ne face să credem că el nu există. În această direcţie este semnificativ exemplul lui Iisus care a fost pus la încercare de către Satana, deşi El, Iisus este Fiul lui Dumnezeu. Iisus nu putea fi tentat şi pus la încercare de ceva care nu există.

În demersul nostru de a deveni o fiinţă divină, care are ca ţel al vieţii comuniunea perfectă cu Dumnezeu, practica spirituală are o mare însemnătate, mai ales datorită faptului că ea, în virtutea legii rezonanţei, ne menţine mereu conectaţi la valorile divine pe care ne-am propus să le atingem.

Trăirea întregii noastre vieţi într-o stare de inconştienţă, de necunoaştere a valorilor spirituale ne va aduce întotdeauna suferinţă, lupte interioare, zbateri de tot felul, lipsa fericirii adevărate. Tocmai aceste valorile spirituale, pe care orice fiinţă umană le poate cunoaşte pentru că sunt sădite în fiecare dintre noi, sunt cele care aduc fericirea şi o împlinire sufletească autentică şi durabilă. Eroarea constă în faptul că oamenii încearcă cu disperare să capete această fericire într-un mod iluzoriu: prin acumularea de noi şi noi bunuri materiale, prin satisfacerea plăcerilor de tot felul, prin desfrânare şi lăcomie, cu alte cuvinte, în exterior.

Doar trăind o viaţă în care realizează în mod continuu şi constant o anumită practică spirituală, mai ales dacă se racordează cât mai frecvent cu putinţă la valorile divine şi urmăreşte să împlinească mereu voia lui Dumnezeu fiind la unison cu planul Său divin, fiinţa umană poate atinge starea de fericire adevărată. Doar respectând legile divine, alegând mereu să se integreze armonios în această lume, făcând mereu numai bine, omul poate atinge starea de libertate interioară autentică în care tot ceea ce este bun şi frumos devine cu putinţă. El ajunge astfel să trăiască o viaţă lipsită de obişnuitele griji, frici şi angoase care sunt atât de prezente într-o viaţă trăită în mod inconştient.

Pentru a reuşi să ne dăm seama de ceea ce se petrece în, cu şi prin fiinţa noastră, este necesar să avem cât mai des cu putinţă o atitudine de auto-observare a noastră înşine în timpul activităţilor zilnice, pentru a ne obiectiva reacţiile pe care le avem la diversele situaţii care apar.

Trebuie să ne ferim însă de asumarea preponderent mentală a învăţăturilor spirtiuale autentice, lucru ce duce la amplificarea ego-ului şi poate determina regresul spiritual. În acest sens, lipsa atenţiei şi autoanalizei lucide şi detaşate asupra propriei fiinţe ne poate face să cădem în capcanele minţii, care sunt puse la cale tot de duşmanii noştri invizibili care sunt diavolii.

Astfel, modelele negative se caracterizează prin comportamentul lor egoist, tendinţa de a bârfi, orgoliu, închistare, vanitate, tendinţe egoiste nejustificate, încăpăţânare, împietrirea inimii, cutrism etc. În acest sens este bine să ne reamintim că “cine se aseamănă, se adună”. În lumina legii oculte a rezonanţei, încălcarea constantă a preceptelor etice şi morale divine atrage după sine regresul spiritual şi reprezintă o contrazicere flagrantă a însuşi scopului urmărit prin practica spirituală.

În interiorul aşa-ziselor “bisericuţe” care apar şi se dezvoltă în anumite grupări spirituale, ca şi în societate persistă bârfele, ignoranţa şi obtuzitatea. În acest cadru defectele se exacerbă exact ca şi tumorile canceroase într-un trup. În cazul acestor bisericuţe, astfel de tendinţe demoniace se răspândesc întocmai cum se răspândeşte un virus în întregul organism, chiar dacă persoanele sunt nevoite să-şi trăiască la modul individual propria “boală” (sau tendinţă demoniacă aducătoare de suferinţă). Acest fapt generează în lanţ fenomene de rezonanţă ocultă malefică – ce se propagă întocmai ca o epidemie – în spatele cărora există întotdeauna entităţi demoniace ce acţionează adesea nebănuite.

Există fiinţe umane care atunci când sub îndrumarea unui învăţător spiritual autentic sunt atenţionate cu privire la tendinţele demoniace pe care le manifestă, îşi dau seama şi se îndreaptă. Există însă şi fiinţe care cu toate aceste atenţionări, persistă în greşeală, şi se afundă din ce în ce mai adânc, ajungând să rateze astfel toate şansele pe care le-au avut pe calea spirituală de a se apropia de Dumnezeu.

Sursa: yogaezoteric.net

Reclamă

Anunțuri

Publicat de

Radu Dragan

Dumnezeu e întotdeauna în noi, trebuie doar să îl lăsăm să se manifeste.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s