Fără credință nu există vindecare.

Orice proces de vindecare începe întotdeauna din interior. Spiritul ne vindecă trupul. Mâinile unui medic pot efectua o operație chirurgicală, iar medicina poate asigura anumite circumstanțe ajutătoare pentru starea de sănătate, dar cel care efectuează vindecarea propriu-zisă este întotdeauna spiritul. Un corp lipsit de spirit nu ar putea fi vindecat. De altfel, el nici nu ar putea trăi decât foarte puțin. În lumea spiritelor celulele corpului uman au fost astfel programate astfel încât să asigure prelungirea indefinită a vieții. Ele au fost programate să se regenereze singure, să înlocuiască vechile celule deteriorate cu altele noi și viguroase, astfel încât viața în sine să nu aibă de suferit. La un moment dat, s-a produs un incident care a schimbat această stare de lucruri. Corpurile noastre nu mai sunt ale noastre,le-am dăruit falsei civilizații, civilizație pe care o considerăm sfântă și am adoptat-o ca mod de viață.Corpul nostru trebuie să moară, dar noi avem puterea de a ne modifica celulele prin credința și prin energia noastră pozitivă, astfel încât să ne putem vindeca, dacă acest lucru este în acord cu voința lui Dumnezeu. Nu trebuie să uităm că niciun proces de vindecare nu se poate efectua fără această voință.

Bolile de care suferim în propria noastră viață sunt rezultatul depresiei sau al sentimentului că nu suntem iubiti. Noi înșine suntem cei care ne creem bolile!

Procesul de vindecare începe odată cu dialogul interior pozitiv. Dacă am iden­tificat boala sau problema de care suferim, noi trebuie să îi aplicăm un remediu verbal. Altfel spus, trebuie să în­depărtăm gândurile legate de boală din mintea noastră și trebuie să începem să ne gândim numai la vindecarea ei. Apoi trebuie să verbalizăm această vindecare, bazându-ne pe puterea cuvintelor și a gândurilor noastre. Acest lucru activează inteligența noastră inerentă, care începe să ne vindece.   Cea mai bună formă de verbalizare este rugăciunea cu cele doua componente de bază iubire și iertare.Dumnezeu doar tebuie să vadă că nu numai dorim vindecarea ci și facem ceva pentru asta. Doar statul în genunchi borborosind o rugăciune nu va vindeca pe nimeni. Este necesară acțiune și fermitate în această acțiune. Când este acțiune energiile divine se pun în mișcare. Noi trebuie să trăim în funcție de credința noastră, nu de ceea ce vedem. Vederea are legătură cu mintea cognitivă, analitică. Ea raționalizează și justifică. Credința este guvernată de spirit, care este un principiu emoțional, ce acceptă și integrează în interior. La fel ca în cazul oricărei alte facultăți, cea mai bună cale de a ne amplifica puterea credinței constă în a o practica. Dacă vom învăța să ne folosim mai plenar de ceea ce avem, vom primi întotdeauna mai mult. Aceasta este o lege spirituală.

Dezvoltarea credinței poate fi comparată cu plantarea unor semințe. Chiar dacă o parte dintre acestea vor cădea pe un sol mai puțin propice, noi tot vom obține o anumită recoltă. Orice act de credință reprezintă o binecuvântare pentru noi. Cu cât devenim mai eficienți în practicarea credinței noastre (lucru care se întâmplă tot prin practică), cu atât mai mare va fi recolta pe care o vom culege. Orice sămânță dă naștere exclusiv la planta din specia ei. Și aceasta este tot o lege spirituală.Ce semeni aceea culegi.

Reclamă

Reclame

Negativitate din limitare

Multi oameni intreaba de ce exista atat de multa negativitate pe Pamant, in prezent. Un raspuns este ca ea trebuie sa fie manifestata, adusa la suprafata pentru a fi curatata.

Pentru ca de mii de ani directia omenirii a fost in principal negativa si acum, deoarece foarte multi oameni doresc o lume pozitiva, cu atat mai mult ies la suprafata acele viziuni negative.

Cu cat devii mai pozitiv, mai orientat spre ajutorarea intregului si implicit a propriei persoane, cu atat vezi mai multa negativitate.

Eu cand ies afara din casa simt imediat o schimbare, se simte negativitatea din jur.

Pana acum nu le acrodam prea mare atentie lucrurilor negative, dar acum, deoarece am mers mai mult spre pozitiv ele devin mult mai evidente.

Multi oameni, desi vor sa vada o schimbare, se uita la lumea din jur si vad ca este exact la fel.

Ea nu este exact la fel, deoarece in constiinta s-au schimbat multe lucruri, dar inca exista orientarea negativa, impulsul negativ.

Am observat si la mine, este foarte greu sa ai continuitate in ceea ce vrei sa faci in plan fizic, concret pentru ca orice actiune pozitiva este cumva barata de climatul negativ.

Adica, nu se poate desfasura in plinatatea ei.

Asta nu inseamna sa nu actionezi si personal simt ca fac acest lucru, doar ca acum, in prezent, este mai dificil sa aiba continuitate.

Deja multi dintre noi pur si simplu nu mai putem sta langa persoanele negative și avem manifestari fizice sub forma de senzatii si in cele din urma transformandu-se in dureri.

Incompatibilitatea va creste pana cand nu ne vom mai intalni.

Legat de fortele care incearca sa ii tina pe oameni pe loc, in control  ele vor continua sa isi faca jocul folosind tot felul de tactici: dezastre naturale, razboaie, amenintari , crize, discreditarea unor informatii si tot felul de metode negative.

In esenta, tot ce creaza frica, orice stire care nu ofera o solutie si mai mult raspandeste confuzie, orice actiune despre care se spune ca este pozitiva dar mijloacele folsite sunt negative (razboiul de orice fel), orice stire/persoana care spune ca nu exista suficiente resurse pe Pamant (desi este evident ca daca toti banii si resursele umane investite in complexul militar-industrial s-ar investi in tehnologii pentru producerea hranei si energiei), orice organizatie sau persoana care ascunde/distorsioneaza informatii , si altele de acest tip pot fi puse in categoria „negativ”.

Orice persoana/organizatie care aduce cunoastere, care incurajeaza si ii vindeca pe semenii lor, care are programe pozitive si ofera solutii viabile, care intelege ca lumea merge intr-o noua era, orice persoana care simte compasiune, iubire si are intelegere spirituala poate fi pusa in categoria „pozitiv”.

Din ce am observat, o problema/provocare este ca majoritatea oamenilor nu intra in cele doua categorii ci se afla undeva la mijloc.

Multi sunt indiferenti, multi actioneaza din inertie, multi cred ca lucrurile se vor schimba „peste sute de ani”. Cred ca si din acest motiv exista mai mult impuls negativ in aceasta secunda pe Pamant.

Pentru ca negativitatea, oamenii negativi, cer doar ca ei sa faca ceea ce doresc, sa isi continue dorinta de dominare si manipulare.

In schimb, oamenii pozitivi, nu pot actiona singuri pentru a schimba ceva in pozitiv (la nivel de masa) pentru ca pozitivitatea cere integrare, cere ca fiecare om sa actioneze sincron spre actiuni pozitive.

Doar 100 oameni impreuna pot construi un turn si doar un singur om este nevoie pentru a-l darama.

Daca stam sa ne uitam in jur, foarte multi oameni vor o lume pozitiva si atunci ne putem intreba, de ce nu se vad acele schimbari pozitive?

Cei mai multi oameni probabil vor zice, „Ok, fac o schimbare pozitiva in viata mea, dar pana la urma guvernul, cei care controleaza banii, corporatiile, ei au puterea. Pana la urma o sa te ciocnesti de ei.” Nu e important acest lucru.

Ei (adica noi, o parte din noi cu care nu vrem sa comunicam) au putere datorita inertei, datorita faptului ca de mii de ani, majoritatea oamenilor si-au cedat puterea unei organizatii, de orice forma ar fi ea.

Ca metoda practica, ce am exersat-o, ideea e sa fii constient de fiecare moment cand iti cedezi puterea unei organizatii.

Ideea e sa faci ce iti place, in acord cu sinele tau.

Sistemul de pe Pamant (economic, religios, guvernamental, militar)are o puternica influenta negativa si  este responsabilitatea fiecaruia de a-l schimba.

Noile materiale care se ofera, noile idei (pe care le simtim adevarate) „ar trebui” aplicate si in planul fizic, altfel raman doar acolo ca ideal.

Lumea nu este schimbata, nu exista atat de multe manifestari pozitive, pentru ca in viziunea mea inca, la nivel de masa, exista multe convingeri limitative.

Reclamă

Fobiile sunt amintiri din subconștient.

Specialiştii sugerează faptul că amintirile ar putea fi transmise de-a lungul mai multor generaţii prin ADN, în cadrul unui proces ce ar putea cauza fobiile.

Amintirile pot fi transmise din generaţie în generaţie prin comutatorii genetici care le permit urmaşilor să moştenească experienţele strămoşilor, susţine o nouă cercetare care are potenţialul de a explica modul în care se formează fobiile.

De mult timp, oamenii de ştiinţă au presupus că amintirile şi experienţele acumulate de-a lungul vieţii trebuie să fie transmise urmaşilor. Acum, o nouă cercetare sugerează că este posibil ca unele informaţii să fie moştenite biologic prin schimbări chimice care se produc în ADN.

Oamenii de ştiinţă de la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii Emory au descoperit că şoarecii le pot transmite urmaşilor informaţii învăţate referitoare la experienţele traumatice sau stresante. Mai exact, în studiu şoarecii le-au transmis urmaşilor frica de mirosul florilor de cireş japonez.

Rezultatele acestei cercetări s-ar putea să îi ajute pe specialişti să înţeleagă de ce oamenii suferă de fobii aparent iraţionale.

Astfel, frica de păianjeni ar putea fi, de fapt, un mecanism de apărare moştenit în materialul genetic de la strămoşii care au avut o întâlnire neplăcută cu o arahnidă.

„Rezultatele cercetării ne-au permis să apreciem modul în care experienţele pe care le au părinţii înainte de a avea un urmaş influenţează atât structura, cât şi funcţionarea sistemului nervos al viitoarelor generaţii”, a explicat unul dintre autorii studiului, dr. Brian Dias.

În studiu, oamenii de ştiinţă i-au determinat pe şoareci să se teamă de mirosul florilor de cireş folosind şocuri electrice. La 10 zile după acest antrenament, şoarecilor li s-a permis să se împerecheze. Urmaşii (numiţi generaţia F1) au manifestat un nivel ridicat de teamă ca răspuns la mirosul de flori de cireş japonez, chiar dacă era pentru prima dată când ei fuseseră expuşi la acest miros. Mai mult, specialiştii au mai constatat şi că uramşii şoarecilor din generaţia F1 (cunoscuţi sub numele de şoarecii din generaţie F2) au manifestat acelaşi nivel ridicat de sensibilitate la mirosul de flori de cireş.

Ulterior, oamenii de ştiinţă au analizat creierii animalelor F1 şi F2. Astfel, specialiştii au observat că atunci când şoarecii bunici sunt învăţaţi să se teamă de mirosul de flori de cireş japonez, nasurile exemplarelor din generaţiile F1 şi F2 au mai mulţi „neuroni M71” care conţin un receptor ce detectează mirosul de flori de cireş japonez. De asemenea, creierii urmaşilor au „glomeruli M71” mai mari, o regiune din bulbul olfactiv care răspunde la miros.

Deşi, rezultatele eu fost uimitoare., aceste experimente nu putea elimina posibilitatea ca teama să fi fost transmisă de factori sociali şi nu biologici. Pentru că exista posibilitatea ca teama să fi fost inspirată de comportamentul pe care îl aveau părinţii faţă de pui, oamenii de ştiinţă au mai realizat un studiu de control.

Astfel, ei au apelat la fertilizarea in vitro. Mai întâi, masculii de şoareci au fost determinaţi să se teamă de mirosul de flori de cireş japonez, pentru ca după 10 zile, specialiştii să recolteze spermatoizi de la ei pe care să îi folosească în inseminarea artificială a unor femele de şoareci. Analizând creierii puilor, specialiştii au constatat că aceştia evoluau la fel ca cei din studiile anterioare, având mai mulţi „neuroni M71” care conţin un receptor ce detectează mirosul de flori de cireş japonez.

Ca urmare a acestor rezultate, prof. Marcus Pembrey de la University College London consideră că cercetarea asigură „dovezi convingătoare” care susţin transmiterea biologică a amintirilor.

Cu toate acestea, specialişti susţin că va fi nevoie de continuarea cercetărilor înainte ca metoda să poată fi aplicată şi pe subiecţi umani.

Sursa: http://www.descopera.ro