ACUM – un mod de viață…..

Observați liniștea din jurul nostru.

Observati diferența dintre un atunci și acum.

Mulți oameni experimentează valuri puternice de frică. Frica de necunoscut. Frica de schimbare. Frica datorită nesiguranței. Frica de a pierde controlul.

Aceste frici și nesiguranțe sunt pur și simplu iluziile finale ale dualității, totusi se simt foarte reale pentru cei care le experimenteaza.

Acestea sunt fricile și nesiguranțele care ne țin prinși în vechile tipare.

Dacă stăm în calmul furtunii ca entități unice, nu vom fi înfricoșați și vom fi capabili să vedem și să primim oportunitățile care vin spre noi.
Multe elemente ale noilor noastre vieți se vor desfasura din plin, fără piedici. Este o presiune crescândă, ca o presiune a izbucnirii lavei într-un vulcan. Aceasta presiune ne împinge spre Cel care zace în noi cu adevărat. Dacă conștientizăm acest lucru, ce ni se va întâmpla în continuare , va fi complet neasteptat.
Totul va devine foarte accelerat și se va petrece fără efort dacă vom fi la locul potrivit. Oamenii care sunt deja în inima lor, se simt mai profund în relația cu ei înșiși , decat înainte. Simt un entuziasm crescând și un val de creativitate. Odata ce ne simțim diferiți, cu oamenii potriviți,în locurile cu care ne identificăm , va exista o manifestare aproape instantanee a adevăratelor noastre vieți.

         Să nu asteptăm să o facem mai târziu.De cele mai multe ori mai târziu înseamnă prea târziu. Faceți un mod de viață din cuvântul ACUM.

Reclamă

Reclame

Agresivitatea activă versus cea pasivă.

Majoritatea oamenilor consideră că agresivitatea e manifestată prin voce ridicată,stare conflictuală generalizată,gesturi violente și cam toate manifestările care au legatură cu furiile manifeste.În urma acestor manifestări apare o stare de calm ,timp în care persoanele implicate încep să se armonizeze ,conștientizează partea fiecăruia de greșeală și în final se ajunge la un numitor comun. Aceasta este starea activă în care se produce o descărcare energetică față în față între cei implicați în conflict. Este tipul de agresivitate care apare momentan pe fondul unor conflicte interioare de moment și nu are efecte colaterale pe termen lung și vizează doar subiectul concret de moment .Echilibrarea energetică se face relativ simplu ,o contribuție majoră având chiar conștientizarea părților și anularea elementului de conflict.Este o agresiune sinceră,cum s-ar spune pe față.

La polul opus se află agresiunea pasivă , un tip de agresiune pe care puțină lume o ia în considerare ,neexprimată fizic și emoțional ea având loc strict energetic . Elementele care stau la baza acestor tipuri de agresiuni sunt invidia,gelozia,ciuda și alte emoții negative care degenerează în bârfă ,ură și alte reacții emoționale care nu necesită prezența fizică a celui vizat. Pe principiul acțiunii și reacțiunii aceste agresiuni se transmit energetic ducând persoana vizată într-o stare care nu și-o poate explica,nu știe de unde vine,caută explicații în jurul ei și negăsind nici o explicație care are suport rațional trage concluzia că e bolnavă . Urmările sunt simplu de anticipat ,dar toate la un loc se numesc suferință.Și este o suferință de durată care nu se oprește decât când este descoperită , când agresorul își schimbă atitudinea sau motivul conflictului dispare. Este o agresiune unidirecțională în care numai unul dintre combatanți suferă.

Rămâne la latitudinea fiecăruia să facă un remember la momente de genul acesta din existența fiecăruia și să descopere propriile conexiuni în care a trecut prin una din cele două tipuri de agresiuni.

Toate suferințele au o cauză, iar această cauză e întotdeauna de natură energetică.

Radu Dragan

Reclamă

Fapta bună.

Ce înseamnă o faptă bună? Este explozia iubirii,adică a energiei, creaţiei, creativităţii şi altruismului. Dacă apa curge izvorând într-un torent neîntrerupt se umple bazinul până la refuz. Dacă izvorul seacă, apa poate să curgă   îndărăt. Cu cât senzaţia Divinului din noi devine neîntreruptă, cu atât avem mai multă energie şi iubire şi încetăm să ne ataşăm de activitatea noastră. în filozofia indiană se spune că bolile apar din cauza dependenţei mărite faţă de lumea exterioară. Prin urmare, renunţarea la lume ne permite să scăpăm de dependenţe şi să ne îmbunătăţim sănătatea. în filosofia indiană, detaşarea de rezultatele muncii noastre este unul dintre aspectele principale ale fericirii.
Iisus Hristos spunea că atunci când săvârşeşti o faptă bună nu trebuie să ştie stânga ce face dreapta. Aceasta înseamnă, de asemenea, detaşarea de rezultatele activităţii noastre. Chiar şi aşteptarea laudelor pentru faptele noastre bune este tot un fel de dependenţă de rezultate. Mândria pentru că faci o faptă bună ne permite să aşteptăm recunoştinţă în viitor şi să sperăm la răsplata de sus. Orice aşteptare înseamnă dependenţă. De aceea, când regretăm nişte bani sau timpul pierdut înseamnă că n-am primit răsplata aşteptată, că avem puţină energie şi puţină iubire în suflet. Dacă acordăm, continuu, atenţie şi iubire aproapelui nostru, nu înseamnă că nu trebuie să-i cerem acelaşi lucru. Trebuie să-i îndemnăm, periodic, pe prietenii noştri să se sacrifice, să ajute şi să aibă grijă de cineva.
Îmi amintesc de o povestire pe care am citit-o pe când aveam cincisprezece ani. Subiectul este următorul. Pe o navă cosmică ce se îndepărtase suficient de mult de Pământ au apărut nişte probleme grave. Era nevoie de un schimb de informaţie urgent iar pentru transmiterea ei era nevoie de câteva zile. Schimbul reciproc de semnale ar fi durat luni de zile şi membrii echipajului puteau să moară. Unul dintre coordonatorii proiectului a avut ideea de a transmite continuu informaţia din ambele sensuri iar pe parcurs să unească întrebările şi răspunsurile. Problema fost rezolvată în câteva zile. Când a fost întrebat cum de s-a gândit la aşa ceva, autorul a răspuns că astfel comunică soţia sa cu prietena ei când stau de vorbă. Apropo, această schemă stă la baza activităţii creierului când un grup de oameni acţionează conform regulii: să nu oprim imaginaţia în nici un caz. Critica, analiza, aprecierea sunt interzise. Aceasta înseamnă că adevărata creaţie începe în clipa când este eliminată raţiunea sănătoasă. Când interacţionăm la nivelurile de suprafaţă cu o energie scăzută, situaţia este reglată de raţiunea sănătoasă, adică funcţionează regulile, principiile, blocarea. Când trecem la conţinutul interior şi nivelul energetic creşte brusc, raţiunea sănătoasă cedează locul iubirii care trece dincolo de limitele conştiinţei şi vieţii. în acest caz raţiunea sănătoasă nu este decât o parte infimă a iubirii. Probabil, de aceea sfântul Augustin spunea: „Iubeşte-L pe Dumnezeu şi poţi să faci tot ce doreşti.”

Sursa : Lazarev

Reclamă

Odihna activă – o sursă de sănătate şi echilibru sufletesc

Cu siguranţă, te-ai gîndit, şi nu numai odată, cum ai putea să te odihneşti mai bine, să te încarci cu energie pozitivă şi cu o porţie mare de optimism într-un timp record, astfel încît să nu regreţi mai tîrziu că ai pierdut vremea de pomană şi nu ai avut o atitudine serioasă faţă de „mica vacanţă” de la sfîrşit de săptămînă.

De multe ori, revenind de la serviciu, după 2 zile de odihnă, nu prea avem cu ce să ne lăudăm la capitolul „răsfăţ”. Motivul – lipsa de iniţiativă şi de curaj sau şi mai rău – obişnuinţa de a nu ieşi din tiparele tradiţiei de familie, care, de obicei, se reduce la mai multe ore de somn, cititul ziarelor sau al unor cărţulii, gătitul mesei, discuţii îndelungate purtate la telefon cu prietenii, relaxarea în faţa televizorului, navigarea pe net, cu care adesea sfîrşeşte o zi plictisitoare de duminică. Şi aşa, săptămînă după săptămînă, cu o dispoziţie sumbră, lăsăm în urmă zilele de odihnă, fără a le simţi prezenţa, fără a ne bucura din plin de posibilitatea de a le petrece într-un mod cît se poate de frumos, captivant, dar şi sănătos.

Paradoxal, dar oboseala acumulată pe seama activităţilor noastre casnice sau profesionale, îşi găseşte ades remediul în trîndăvie. Ne este lene să ne odihnim sănătos ! Şi acest lucru e lesne de înţeles, pentru că noi, obişnuim să percepem odihna ca pe o stare de destindere a corpului nu şi a creierului suprasolicitat de informaţie. Ce să mai zicem de ochii noştri, la a căror soartă nu ne prea duce capul să ne gîndim, continuînd să-i lipsim zilnic de „un concediu” binemeritat. Pentru omul contemporan, odihna pasivă a devenit deja o tradiţie şi această tradiţie e foarte bolnăvicioasă, întrucît ea ignoră mişcarea, natura, societatea, oamenii dragi, într-un cuvînt, tot ce înseamnă un trai sănătos, dătător de forţe, energie şi bună dispoziţie.

Astfel, ca să nu mai dăm cu piciorul şansei de a petrece timpul liber combinând utilul cu plăcutul, nu trebuie decît să facem o alegere corectă: în loc să ne petrecem serile tolăniţi în fotoliu, în faţa televizorului, mai bine-ar fi să facem o plimbare în aer liber alături de persoanele dragi, iar atunci cînd avem ocazia să alegem între a trage un pui de somn la amiază sau să avem o activitate comună cu prietenii sau familia, să optăm pentru cea de-a doua variantă, întrucât aceasta ne va aduce mult mai multă satisfacţie şi ne va ajuta să ne simţim cu adevărat împliniţi. Evitînd odihna pasivă, nu sufletulvei mai da dovadă de egoism, nu te vei mai obosi pe tine însuţi şi pe cei dragi ţie, în schimb, vei urma principiile unui mod de viaţă sănătos, raţional şi echilibrat, oferindu-le celor ai casei şi ţie însuţi trăinicia, căldura, atmosfera prietenoasă şi felia de atenţie şi energie de care aveţi cu toţii nevoie ca să puteţi face faţă ritmului accelerat al vieţii cotidiene.