Metode antiagresiune…….

Prima este metoda antidotului: dacă cineva se gân­dește la tine cu ură, tu trebuie să te gândești la el cu iubire. Este cea mai simplă forma de apărare. Dacă țipă la tine, răspunde-i liniștit. Această metodă induce agresorului o stare cu care nu se identifică, dar o preia prin legea acțiunii și reacțiunii.

A doua metodă este aceea a conștientizării: dacă cineva te urăște, tu trebuie să înțelegi că ura este trecătoare, iar 7 secunde de liniște fac mai mult decât te aștepți și agresiunea începe să dispară.

Și în momen­tul în care vin ca o avalanșă necazu­rile asupra ta, tu trebuie să te gândești că toate sunt tre­cătoare și că vor lua sfârșit.

În a treia me­todă, folosim energia negativă care se îndreaptă spre tine . Este ca și cum ai cădea în mare și te-ai folosi de forța valurilor ca să ieși la mal.Această metodă este compusă din celelalte două plus suprapunerea gândului că oricâtă lume este pornită împotriva ta , există acolo sus tot timpul Cineva care te iubește.

Singura condiție ca ele să funcționeze este să fii suficient de treaz ca să simți diferența dintre energiile negative și cele pozitive,

și când ele sunt agresiuni externe sau sunt provocate din interiorul nostru, autoagresiuni.

Toate aceste metode sunt o cheiță de deschidere a minții și a su­fletului și un pas spre  întelegerea  vieții.

Din păcate, noi nu le cu­noaștem și nici nu le practicăm.

Dacă ne face cineva rău, sărim la gâtul lui să-i demonstrăm cine suntem și ce putem noi.

Noi nu răspundem cu dra­goste la ură, răspundem cu o teamă interioară la orice nu cunoaștem și la ce nu înțelegem.

Nu ne rămâne decât să cunoaștem realitatea din jurul nostru ca să stim de cine și cum să ne apărăm.

R.D.

Reclamă

Agresivitatea activă versus cea pasivă.

Majoritatea oamenilor consideră că agresivitatea e manifestată prin voce ridicată,stare conflictuală generalizată,gesturi violente și cam toate manifestările care au legatură cu furiile manifeste.În urma acestor manifestări apare o stare de calm ,timp în care persoanele implicate încep să se armonizeze ,conștientizează partea fiecăruia de greșeală și în final se ajunge la un numitor comun. Aceasta este starea activă în care se produce o descărcare energetică față în față între cei implicați în conflict. Este tipul de agresivitate care apare momentan pe fondul unor conflicte interioare de moment și nu are efecte colaterale pe termen lung și vizează doar subiectul concret de moment .Echilibrarea energetică se face relativ simplu ,o contribuție majoră având chiar conștientizarea părților și anularea elementului de conflict.Este o agresiune sinceră,cum s-ar spune pe față.

La polul opus se află agresiunea pasivă , un tip de agresiune pe care puțină lume o ia în considerare ,neexprimată fizic și emoțional ea având loc strict energetic . Elementele care stau la baza acestor tipuri de agresiuni sunt invidia,gelozia,ciuda și alte emoții negative care degenerează în bârfă ,ură și alte reacții emoționale care nu necesită prezența fizică a celui vizat. Pe principiul acțiunii și reacțiunii aceste agresiuni se transmit energetic ducând persoana vizată într-o stare care nu și-o poate explica,nu știe de unde vine,caută explicații în jurul ei și negăsind nici o explicație care are suport rațional trage concluzia că e bolnavă . Urmările sunt simplu de anticipat ,dar toate la un loc se numesc suferință.Și este o suferință de durată care nu se oprește decât când este descoperită , când agresorul își schimbă atitudinea sau motivul conflictului dispare. Este o agresiune unidirecțională în care numai unul dintre combatanți suferă.

Rămâne la latitudinea fiecăruia să facă un remember la momente de genul acesta din existența fiecăruia și să descopere propriile conexiuni în care a trecut prin una din cele două tipuri de agresiuni.

Toate suferințele au o cauză, iar această cauză e întotdeauna de natură energetică.

Radu Dragan

Reclamă