Lupta cu tine însuți.

image

Energia curge în existență la fel ca un râu. În propriu-i ritm, într-un murmur ordonat, divin, fantastic, care face ca tot ce se întâmplă să fie ceea ce este pentru binele întregului. Unitatea și ordinea sunt universale; entropia, dezordinea și hazardul servesc ordinii divine și unității. Fără să fim conștienti, fără să vrem, fără să știm cum și de ce răspundem fiecărui eveniment și fiecarei întimplări așa cum este necesar. Energia curge firesc. Adesea, însă, noi ne opunem curgerii sale, respingem cursul firesc, vrem să mutăm matca, să schimbăm lucrurile, să punem râul “subtil” al experienței într-o stare nefirească. Până la un anumit punct ni se permite să ne exercităm liberul arbitru. Până la un punct, depunem rezistență în calea curgerii energiei. Și când o facem, ne simțim rău. Când ne opunem curgerii firești a energiei intrăm în stări profunde de stres, de suferință, de incertitudine, de nesiguranță. Rezistența noastra poate fi identificată prin suferință și stările noastre de rău. Nu acceptam schimbările pe care ni le propune viața. Nu acceptam iubirea, nu acceptăm bucuria și lumina existenței, care curg neîncetat în plan subtil. Ele sunt stările naturale ale Vieții, la fel cum înflorirea este starea naturală a unui pom în primăvară. Rezistența este starea noastră de opoziție la iubire și la bucurie. Rezistența ne aduce stres, boală, nefericire, suferința mentală și întimplări care justifică aceste trairi. Prin rezistență noi parcă am striga: “Nu vrem iubire, nu vrem bucurie, nu vrem pace!”. Pare absurd, pare imposibil, pare strigător la cer să credem că – de fapt – noi nu vrem exact ceea ce vrem mai mult. Sau ceea ce pare că vrem mai mult. Iubire și bucurie, cine să nu vrea aceste minunății? Cine să fie atit de strident retrograd la iubire și la bucurie, când toată lumea aleargă neîncetat după ele? Totuși, inconstient, noi le respingem. În momentele noastre de suferință respingem iubirea. În momentele de ură, de durere interioară și de rău parcă am spune:“Nu vreau iubire, nu pot accepta aceasta”. Mintile noastre par complet derutate în fața acceptării unor situații de viață, a unor schimbări necesare. Schimbarea devine extrem de stresantă pentru mentalul omenesc. Iubirea ne cere să renunțăm la tot ce-am crezut că este iubirea și să o trăim ca pe-o stare de spirit, ca pe-o permanență, ca pe-o Realitate care cuprinde toate ființele. Rezistența poate fi recunoscută ca o stare de suferință, de stres, sub forma întâmplărilor ce ne apar în cale, a problemelor care nu ne lasăsă dormim noaptea . Rezistența descrie opoziția noastră la schimbare. A accepta ceea ce se întâmplă înseamnă a-i permite energiei să curgă în ritmul ei natural. A-i permite oricarei schimbări să apară, să se manifeste. A permite unui om să plece, altui om să vină spre noi. A permite unei situații să ne aducă ceea ce avem nevoie. Pe măsură ce ne opunem mai mult unei schimbari, vom fi mai puternic stresați și vom menține în biocâmpul nostru exact ceea ce nu ne dorim. A renunța la rezistență poate presupune un abandon în Voința Divină, posibil prin renunțarea la ceea ce ne dorim, ca și renuntarea la ceea ce nu ne dorim. O asemenea atitudine înseamnă non-atașament, iar non- atasamentul înseamnă încredere deplină în evenimentele vieții, în umbra cărora Divinul în nemărginita sa inteligență leagă totul așa cum este bine să fie. Dincolo de logica umană obisnuită, care susține că omul “știe”, “poate”, “întelege”, “discerne”,“raționează”, o alta logică – noi spunem divină – dovedește adesea contrariul. Pe ea avem nevoie s-o constientizăm, s-o observăm și s-o acceptăm pentru ca suferința să ni se diminueze.În concluzie totul este credință și acceptare.

Radu Drăgan

Reclame

Rolul energetic al ficatului în organism

image

FUNCŢIILE FICATULUI

1. Asigurã libera circulaţie a energiei
2. Stocheazã sângele
3. Controleazã tendoanele
4. Se manifestã la nivelul unghiilor
5. Se deschide la nivelul ochilor
6. Gãzduieşte sufletul eteric (Hun)

1. Asigurã libera circulaţie a energiei

Ficatul este responsabil de funcţionarea armonioasã a tuturor organelor interne, inclusiv de a sa. Caracteristica ficatului este de a „înflori” şi de a înlãtura depresia.

Stagnarea energiei ficatului, cauzatã de schimbãri emoţionale, poate afecta funcţia ficatului de menţinere a liberei circulaţii a energiei şi se poate manifesta la urmãtoarele trei niveluri:

a) starea emoţionalã
b) digestia / secreţia bilei
c) energia şi sângele

a) Starea emoţionalã: mintea va putea fi liniştitã numai atunci când ficatul îşi îndeplineşte funcţia menţinerii liberei circulaţii a energiei. De asemenea, armonia energiei şi a sângelui depind de aceastã funcţie a ficatului.
Disfuncţia ficatului este însoţitã de depresie sau de excitaţie.
Atunci când energia ficatului stagneazã pot apãrea simptomele: depresie, paranoia, izbucnirea lacrimilor.
Dacã apare hiperactivitatea energiei ficatului atunci este posibilã manifestarea unei stãri de irascibilitate, ameţeli, vertij, insomnie, coşmaruri.
In timp ce disfuncţia ficatului conduce adesea la schimbãri emoţionale, în acelaşi fel, o stare de iritare mentalã prelungitã poate afecta libera circulaţia a energiei, asiguratã de ficat.

b) Ficatul are o influenţã importantã în procesul digestiei. Disfuncţia ficatului poate afecta secreţia şi eliberarea bilei, cât şi funcţia digestivã a splinei şi a stomacului.
Atunci când este afectatã funcţia stomacului de coborâre a energiei pot apãrea senzaţiile de vomã (sau chiar voma), apar sângerãri ale nasului (aceastã situaţie este descrisã de medicina tradiţionalã chinezã prin „atacul stomacului de cãtre energia ficatului”).
Dacã este afectatã şi funcţia splinei de transportare şi transformare, atunci pot apãrea distensia abdominalã şi diareea (medicina tradiţionalã chinezã descrie aceastã problemã ca fiind „lipsa de armonie între ficat şi splinã”).

c) Deşi plãmânii şi inima deţin rolul principal în circulaţia sanguinã, totuşi aceasta nu poate fi bine îndeplinitã în cazul în care funcţia ficatului de menţinere a liberei circulaţii a energiei nu este bine îndeplinitã. Dacã aceastã funcţie este deficitarã apare stagnarea energiei dar şi a sângelui.
Stagnarea sângelui cauzatã de blocarea funcţiei ficatului de menţinere a liberei circulaţii a energiei duce la simptomele: presiune în piept, dureri în regiunea hipocondriacã, dismenoree şi chiar apariţia unor formaţiuni.

2. Stocarea sângelui

a) Regleazã volumul sângelui în funcţie de activitãţile fizice

Ficatul stocheazã sângele şi regleazã volumul acestuia aflat în circulaţie. Volumul sângelui aflat în circulaţie depinde de nevoile organismului.
In timpul mişcãrilor viguroase sau al altor activitãţi ale zilei, sângele este eliberat de ficat, crescând volumul sângelui aflat în circulaţie.
Pe durata repaosului sau al somnului, necesarul de sânge scade şi o parte a sângelui va fi stocat în ficat.

Atunci când funcţia ficatului (Yang-ul ficatului) este mai slabã este influenţat nivelul energetic al acestuia. Funcţia fiind mai slabã, ficatul va trimite mai puţin sânge în locurile necesare, ceea ce duce la apariţia oboselii.
Dacã sângele ficatului (Yin-ul ficatului) este deficient, vor apãrea crampe musculare, ticuri şi tremurãturi ale muşchilor.

b) Reglarea menstruaţiei

Ficatul este foarte important pentru ginecologie.
Dacã funcţia de stocare a sângelui nu este normalã (Yang-ul ficatului scãzut), atunci vor apãrea probleme legate de menstruaţie: amenoree sau oligomenoree.
Atunci când ficatul are un exces (ficatul este cald) (Yang-ul ficatului în exces) poate surveni metroragia.
Dacã energia ficatului (Yang-ul ficatului) stagneazã, va stagna şi sângele ficatului (simptome: dismenoree, cheaguri de sânge).

    Proasta funcţionare a ficatului afecteazã energia din extrameridianele Renmai şi Chongmai, care au o strânsã legãturã cu uterul.

Sângele ficatului (Yin-ul ficatului) şi funcţia ficatului (Yang-ul ficatului) se condiţioneazã reciproc. Atunci când existã o deficienţã a sângelui sau un exces (cãldurã), va fi influenţatã negativ şi funcţia ficatului.
Dacã funcţia ficatului nu este normalã va fi influenţatã calitatea sângelui. De exemplu, dacã existã un exces al funcţiei ficatului (cãldura ficatului) atunci şi sângele va fi cald, apãrând eczeme, erupţii pe piele, ş.a.m.d.

3. Controlarea tendoanelor

Tendoanele sunt ţesuturile principale ce leagã articulaţiile şi muşchii, controlând mişcarea membrelor. Activitatea tendoanelor (de contractare sau de relaxare) este influenţatã de sângele ficatului, ce le hrãneşte şi le umezeşte.
Deficienţa sângelui ficatului (Yin-ului ficatului) va duce la o slabã hrãnire a tendoanelor, ceea ce genereazã spasme, contracturi, flexie şi extensie slabe, amorţeli în membre, crampe, tremurãturi, slãbiciunea muşchilor, ş.a.m.d.

Observaţie: 
Ficatul controleazã tendoanele, adicã aspectul contractil al musculaturii.
Splina controleazã muşchii, volumul acestora.
Probleme ficatului afecteazã mişcãrile, în timp ce problemele splinei influenţeazã negativ masa musculaturii, provocând atrofia acesteia.

4. Se manifestã la nivelul unghiilor

Atunci când sângele ficatului este suficient, unghiile vor fi puternice.
Deficienţa sângelui ficatului duce la muierea şi la subţierea unghiilor, sau chiar la deformarea lor.

5. Se deschide la nivelul ochilor

Meridianul ficatului este conectat cu ochii. Sângele ficatului hrãneşte şi umezeşte ochii, dându-le capacitatea de a vedea.
Insuficienţa sângelui ficatului poate genera miopie, vedere neclarã, ochi „uscaţi”.
Cãldura ficatului poate duce la apariţia durerilor la nivelul ochilor, senzaţia de arsurã.

6. Gãzduieşte sufletul eteric (Hun)

Sufletul eteric este cel care dã capacitatea de a fi de neclintit, de a face planuri, de a fi hotãrât, de a avea atitudini creative. Atunci când apare excesul la nivelul ficatului, sufletul eteric este cel care va genera furia.

Energia ficatului ascensioneazã asemenea unui copac (ficatul corespunde elementului lemn). Ficatul are legãturã cu creşterea, în sensul de creştere personalã, de capacitatea de a te transforma. „Impotmolirea” este legatã de o stagnare a energiei ficatului.

Ficatul genereazã capacitatea de a face planuri. Se spune cã el este asemenea unui general de armatã. Vezica biliarã dã abilitatea de a lua decizii, ficatul şi vezica biliarã fiind strâns legate.

     Aceste rânduri au fost preluate din cartea Maestrului Cezar Culda; „Medicina Tradiţionalã Chinezã şi Qigong-ul Terapeutic”©

Radu Drăgan

Interpretarea judecatii de apoi in viziunea lui Scarlat Demetrescu.

  Duhul se intrupeaza pentru a corecta greselile din trecut. Intrupându-se ca om pe pamânt, entitatea spirituala sau duhul îsi duce viata savârsind uneori fapte bune, dar de cele mai multe ori – fapte necugetate. In întelepciunea Ei, Divinitatea a socotit ca nu e bine ca greselile comise de un duh în decursul întruparii sale sa i se înscrie mereu în cartea vietii, pentru ca el are deja acumulate destule crime, minciuni, pasiuni si alte greseli din vietile trecute. Duhul s-a întrupat sa lichideze sau sa corijeze o parte din ele, dar daca se aduna greseli noi în cartea vietii sale, nu va mai putea sa le achite niciodata. Prin urmare, Divinitatea a hotarât ca multe din greselile comise de un om trupesc, în decursul unei vieti, sa fie platite chiar în acea viata.

Prima judecata a duhului are loc în timpul vietii sale terestre. La câteva ceasuri sau zile de la greseala comisa, duhul este chemat sus, în fata unui Tribunal compus din cei trei superiori ai marelui grup din care face parte – grupul german, latin, slav etc. In fata acestui For de prim grad, apar spiritul culpabil si acuzatorul sau. Acuzatorul îsi formuleaza plângerea contra fratelui sau, care i-a adus o critica nedreapta, o pierdere nemeritata, o suferinta nemotivata etc. si cere ca Justitia divina sa-i dea satisfactie. Inculpatul este însotit de dreptasul sau, care a vazut si auzit tot, asistând ca martor al Divinitatii. Vinovatul nu-si poate nega fapta, ci cel mult cauta sa o motiveze, pentru ca patru martori glasuiesc împotriva sa. Astfel fapta este înscrisa în perispiritul gresitului, este cunoscuta de dreptasul sau, de dreptasul victimei si, în plus, e fotografiata în arhiva eterica a Pamântului. Asadar, negarea este imposibila, cel mult acuzatul cauta sa se scuze. Examinând împrejurarile, judecatorii apreciaza gravitatea faptei, iar Legea divina, cerând ca nimeni sa nu se faca judecatorul semenului sau, dicteaza o pedeapsa mai mare ori mai mica.

Catre dimineata, duhurile se coboara în trupurile lor si nici unul dintre ele nu stie ce s-a petrecut în acea noapte, sus în spatiu. Dar în zilele urmatoare, anumite forte executa sentinta asupra culpabilului si el cade greu bolnav, are o pierdere oarecare, ori sufera moralmente din cauza unei actiuni facute contra persoanei sale. Cu alte cuvinte, omul trece prin zile grele, în care sufletul îi este zdruncinat din seninatatea, pacea si multumirea lui.

In general, aceste pedepse nu sunt de lunga durata si nici atât de drastice, încât sa schimbe prea mult destinul. Este ca si cum s-ar tese o pânza si, din timp în timp, un nod apare în urzeala sau batatura si pânza iese cu mici noduri. Cu alte cuvinte, viata îsi urmeaza firul trasat, orânduit dinaintea întruparii duhului, dar în decursul ei intervin lacrimi si suferinte, care sunt fructul greselilor actuale ale duhului. Asadar, în decursul vietii trupesti, duhul se prezinta de multe ori în fata Juriului suprem al marii colectivitati din care face parte, platind greselile comise în aceasta viata.

Dar în fine, ata de pe mosorul vietii s-a terminat, ziua plecarii a sosit si duhul trebuie sa-si paraseasca locuinta de lut. Dupa încetarea vietii terestre, duhul e luat de ghidul sau, urcat în fata celor trei superiori ai grupului sau, care examinându-l sumar, dau o sentinta provizorie, ordonând în ce nivel va locui pe durata sederii sale în spatiu. Dupa aceea e luat de ghid si coborât la suprafata pamântului, pentru a sta o vreme în preajma celor dragi, consolându-i, conducându-le pasii, corectându-i si încurajându-i. Cu aceasta ocazie, el asista la înmormântarea trupului sau, observându-si trupul pe care l-a animat si cu care a gustat toate placerile lumii trupesti. Dupa aproximativ 42 de zile – timp în care se purifica în sferele inferioare – duhul îsi ia zborul si se înalta în nivelul desemnat, conform hotarârii superiorilor grupului sau. Dupa o sedere mai scurta sau mai îndelungata in spatiu, timp în care a luat cunostinta de tot trecutul sau, superiorii sai decid coborârea la o noua întrupare.

 

Guvernatorul Solar da sentinta finala

Pentru desfasurarea acestei judecati, ghidul sau îl prezinta în fata celor trei superiori ai Pamântului, superiorii îngerilor care conduc evolutia globului, cu tot ce se afla pe el. Acest Juriu suprem al Pamântului este prezidat, de la distanta, de Stapânul sistemului solar. Juriul Pamântului examineaza toata viata duhului candidat la reîntrupare – binele si raul facut de el, si examinarea sa este vazuta, auzita si stiuta, chiar în acel moment, de Guvernatorul solar. In fine, Domnul, stând pe tronul Sau solar, pronunta sentinta care este transmisa mental, de la distanta.

Dupa gradul de evolutie al duhului putem spune ca exista doua moduri în care decurge judecata. Daca duhul ce se va întrupa este de un ordin inferior, cei trei superiori ai grupului sau expun fulgerator viata lui umana, faptele luminoase si petele întunecate ale existentei sale. Judecata este audiata de Domnul din tronul Sau solar si de Juriul suprem al Pamântului. Sentinta se da de Domnul si este pronuntata de presedintele Juriului suprem al Pamântului format din trei entitati angelice, înconjurat de 9 asesori si 27 delegati, toti îngeri, apartinând Forului suprem al Pamântului, compus din 39 de sfinte duhuri angelice.

Entitatea candidata la întrupare care apartine unei trepte evolutive superioare, fiind constienta de puterea legilor ceresti si cunoscându-si acum, ca duh – dupa o analiza îndelungata – toate greselile îsi alcatuieste singura planul noii vieti terestre, prin care sa-si achite datoriile sau sa-si repare greselile din alte vieti. Infatisându-se în fata Forului suprem – format din 39 de îngeri, sfinte duhuri ale Adevarului si Domnului suprem si nevazut – duhul decis sa se întrupeze îsi prezinta planul întocmit pentru noua sa viata trupeasca. Stapânul sistemului solar, examinând planul si gasindu-l bun îsi da binecuvântarea, iar Juriul suprem al Pamântului, prin presedintele sau, în numele Celui de sus, pronunta Amin, adica: Sa fie asa precum tu ai dorit. Spiritele inferioare nu au discernamântul necesar întocmirii unui destin nou prin care sa-si achite datoriile si sa repare greselile comise împotriva parintilor, copiilor, fratilor, semenilor. Nu e usor sa alcatuiesti o forma noua de existenta pamânteasca, în care angrenajele sa fie astfel facute încât sa satisfaca, dintr-o data, mai multe exigente, si sa realizeze mai multe reparatii. De aceea, în asemenea cazuri, cele trei sfinte duhuri supreme ale grupului de care apartine duhul examineaza trecutul vietii sale, aduna faptele, le elimina pe unele, le prefera pe altele, pentru a fi reparate cât mai multe din datorii sau suparari si, în fine, din totalul lor alcatuiesc un nou destin, pe care duhul inferior îl primeste, i se supune, cunoscând înalta întelepciune a celor care au examinat si hotarât. Judecata fiind facuta, duhul e coborât de ghidul sau în nivelul cuvenit gradului sau evolutiv si de acum, pâna la viitoarea sa întrupare, face urmatoarele trei lucruri capitale:

îndeplineste misiunea primita de la superiorul grupului sau;

asista la conferintele-lectii ale superiorilor sai, pentru a învata noi taine ceresti;

pregateste viitoarea sa viata pamânteasca, cautând duhurile împreuna cu care se va întrupa, încheind cu ele anumite întelegeri.

Prin urmare a doua judecata se face între doua întrupari ale duhului.

 147-580x386Finalul scolii planetare, urmat de marea alegere

In fine, a treia si cea mai înfricosatoare judecata are loc când s-a terminat ciclul, pentru care a venit o entitate la scoala planetei noastre. Ea are loc aproximativ dupa 26.000 de ani de existenta pe acest glob. Pe parcursul celor 26.000 de ani, entitatea spirituala si-a dus existenta când pe pamânt – ca om trupesc, când în Cer – ca om ceresc sau duh spatial. In scurgerea acestui timp, omul a trait sute si mii de vieti. Unele din ele au fost mai bune, altele mai zbuciumate, unele mai întelepte, altele pline de ticalosii. Dar, în fine, legea evolutiei l-a împins mereu mai sus. Timpul trece încet, dar secolele se însira, si iata ca a sosit finalul scolii planetare. Acum se face marea alegere, acum are loc marele examen al acestei existente ciclice de aproximativ 26.000 de ani.

Pentru acest examen, amanuntit si nepartinitor, însusi Guvernatorul solar se coboara din Tronul maririi Sale si înconjurat de Juriul Sau solar, compus din sfintele duhuri angelice solare, vine spre Pamânt si îsi stabileste Judecata în atmosfera fluidica a Lunii noastre. La aceasta Judecata divina asista fara consultare Juriul Pamântului, format din marile entitati conducatoare ale planetei noastre, care de acum nu mai au nici un cuvânt, ele asistând doar ca simpli martori la sfânta si divina Judecata. Unul câte unul, duhurile Pamântului, care au terminat ciclul sederii lor pe aceasta planeta, trec pe dinaintea Domnului si a îngerilor Sai.

Cei care au dus o existenta din bine în mai bine, vor fi condusi de îngerii solari pe o alta planeta, mai avansata, iar cei care au stagnat, din existenta în existenta – opunându-se curentului evolutiv, prin liberul lor arbitru, rau aplicat – vor fi luati de alti îngeri si dusi pe o planeta inferioara a sistemului nostru. Aici duhul lenes se va trezi din toropeala sa si nu va mai ignora legile ceresti si omenesti. Insa, de multe ori, aceste duhuri sunt duse pe un alt soare, dati în primire Guvernatorului altui sistem, pentru a fi repartizati pe una din planetele acelui sistem, de o evolutie asemanatoare cu a Pamântului nostru.

Aproximativ la fiecare 26.000 de ani are loc, în fata divinului nostru Stapân, marea Judecata, de care vorbeste si Sfânta Scriptura.

Prin urmare, pe acest glob terestru, omul trece prin trei feluri de judecati:

– judecatile din timpul unei întrupari;

– judecatile de dupa fiecare întrupare;

– judecata divina de la finele scolii planetare.

Text extras din cartea “Din tainele vietii si ale universului” de Scarlat Demetrescu – editura Emet.

VAMPIRII ENERGETICI .Avem momente in care ne simțim obosiți, apatici și parcă am fi departe de cele din jurul nostru.Articolul de jos ar putea să vă dea o explicație pentru fiecare moment în care ați trecut prin stări mai puțin plăcute.

vampiri-energetici

  1. Vampirul neputintei

Acest vampir social suge energia celor din jur spunandu-le ca nu vor reusi niciodata. Daca intalneste un om care si-a propus sa realizeze ceva, face tot posibilul pentru a-l seca de energie. Ii repeta la nesfarsit ca nu va reusi niciodata, ca este prea greu, ca este imposibil sau ca este nerealist. Va incerca sa-l convinga pe toate caile ca traieste cu capul in nori, ca nu este racordat la realitate. Asemenea vampirilor clasici, acesta incearca sa-si convinga victima sa devina una asemenea lui, adica o persoana lipsita de energie si de incredere in fortele proprii. Vedem asadar cat de rafinat actioneaza acest vampir. Il recunoastem rapid, intrucat nu a realizat mai nimic niciodata si ca urmare nu permite celor din jurul lor sa realizeze ceva, fie ca este vorba de viata personala, fie de cea profesionala.

  1. Vampirul invidiei

Acest vampir ii ataca pe acei oameni care au deja realizari. El spune fie ca au reusit pe cai necinstite, fie ca au avut un noroc care nu va tine mult. Acesti vampiri invidiaza oamenii care au un business, mic sau mare, ii invidiaza pe cei care au acumulat ceva material, ajungandu-se pana la invidii mai rafinate cum ar fi familiile fericite sau care au copii reusiti. Asemenea vampirilor neputintei, nici ei nu reusesc sa realizeze nimic bun in viata, din simplul motiv ca aceste ganduri negative nu vor atrage nimic bun pentru ei. Cu cat vor gandi mai murdar, cu atat viata lor va fi mai murdara. Primesti ceea ce oferi! Ei vor oferi doar invidie si gelozie, vor fi permanent nefericiti, avand unicul scop de a-si ataca semenii si prietenii care au succes si sunt fericiti. Ei incearca sa intre in viata lor, sa distruga tot ce este bun, iar daca nu reusesc, incearca sa faca acest lucru in cercul lor social. Izolat, acestia au si reusite, lucru care-i motiveaza sa-si continue demersul absurd.

  1. Vampirul greselii

Acest vampir sta la panda zile, luni, saptamani in sir, vanand greseli. Pe acest vampir il vom intalni la tot pasul: la serviciu, in familii, in diferite cercuri sociale. Il vei recunoaste usor, intrucat vei observa ca este fericit cand gaseste victime care au facut greseli. Atunci actioneaza cu brutalitate, avand in acelasi timp o licarire ciudata in priviri, bucuros ca in sfarsit ai gresit. Ei extrapoleaza greseala, reducand sensul vietii persoanei in cauza la greseala respectiva. Scopul acestui vampir este de a distruge increderea in sine a persoanei si de a arata celor din jur acest caz. La fel ca si ceilalti vampiri, incearca sa castige adepti din randul victimelor. De obicei, pe acesti vampiri ii vei recunoaste usor pentru ca nu incearca sa faca nimic deosebit cu viata lor. Teama de a gresi este atat de mare pentru ei, incat vor accepta sa faca numai acele lucruri care presupun un grad de risc foarte scazut. Uneori, acesti vampiri merg pana acolo, incat creeaza  mediul in care victimele pot gresi sau, altfel spus, intind capcane.

  1. Vampirul conflictelor

 

In acest caz, avem de-a face cu un vampir rafinat. In forma lui cea mai simpla, el intra in conflict cu diferiti oameni, secatuindu-i de energie. Forma periculoasa a acestor vampiri sociali este devastatoare cand genereaza conflicte intre oameni. El dezvolta strategii prin care reuseste sa puna doua persoane sau doua grupuri in conflict. Merge cumva si dupa principiul „dezbina si stapaneste”. Uneori, dupa ce a provocat conflictul, incearca sa joace rolul salvatorului incercand sa medieze conflictul intre cele doua parti, cand de fapt scopul lui real este sa se asigure ca acel conflict va continua pana la final. Uneori generand un conflict, urmaresc atingerea unui scop mai egoist pentru ei (acumulare materiala, avansare in cariera).

  1. Vampirul binelui

Aceasta specie de vampiri este destul de greu de identificat. Ei joaca rolul salvatorilor de obicei si se deosebesc cu greu de salvatorii autentici. Acesti vampiri simuleaza ca doresc binele semenilor sau al societatii cand de fapt aceasta atitudine o folosesc doar pentru a deschide usi. Acestia sunt un fel de diavoli care umbla cu icoane in mana. Ei nu au o inima cu adevarat curata, cautand victime inocente, cu ajutorul carora sa-si puna planul in aplicare. Cand intalnesti un asemenea „salvator”, incearca sa gandesti mai mult in perspectiva, sa vezi care sunt consecintele actiunilor propuse peste un an sau mai mult, cere detalii si cerceteaza aspecte in aparenta neimportante. In plus, poti verifica informatiile prezentate de acestia pentru a te asigura daca ai de-a face cu un salvator autentic sau cu un vampir deghizat.

  1. Vampirul arogantei

Aceasta specie de vampiri sociali se considera atoatestiutori. Ei minimizeaza orice efort, se considera superiori si au un sentiment placut cand cei din jurul lor se simt tristi, neplacuti sau neputinciosi. Vampirul arogantei pretinde ca are toate raspunsurile din lume, singurele opinii valabile fiind ale lui. El este centrul universului! Ii lipseste masura, respectul si bunul simt. Seaca de energie pe cei din jurul lui prin atitudinea sa, prin minimizarea oricarui efort depus de cei din jur, nimic nu le este pe plac. In esenta, acest vampir isi ascunde slabiciunile si neputinta.

  1. Vampirul victimizarii

Aceasta este o specie de vampiri rafinati. Ei cauta atentie permanent si se victimizeaza. Vor sa se inconjoare de salvatori, insa nu vor permite nimanui sa-i salveze cu adevarat pentru ca rolul de victima este unul pe care-l vor juca toata viata. Acesti vampiri acuza societatea, acuza colegii sau partenerii de viata de situatia in care se afla. Ei strang continuu dovezi ca sunt victime. Isi sug de energie potentialii salvatori, scopul lor fiind acela de a strange adepti. Cersesc o fericire si o atentie care nu folosesc la nimic, nici pentru ei nici pentru altii, doar seaca de energie victimele. Acesti vampiri sociali sunt deosebit de periculosi, intrucat apeleaza la ce-i mai bun in oameni, si anume dorinta acestora de a ajuta.
Cine dorește investigații bioenergetice pe această temă mă poate contacta la 0749654130 sau pe aum@rdslink.ro