Legile de bază ale Universului.

1. Legea Unitătii – Totul este interconectat si provine din aceeasi sursă. Cunoscută si ca
Legea Energiei. Citat din Viziune despre Ramala: „Este întelept acel suflet care
recunoaste că toată Umanitatea este, într-adevăr, parte a marelui tot unic, că fiecare
fiintă umană poate fi considerată ca o celulă individuală din creierul cosmic al Creatorului
vostru. Este adevărat că nu există separare, decât acolo unde Umanitatea alege să o
trăiască.
Asadar, una dintre marile lectii ale vietii fizice este aceea de a vă ridica deasupra
acestei separări aparente, de a vedea că este „aparentă” si de a învăta că sunteti cu
adevărat una cu Creatorul vostru – nu numai în Fiinta voastră fizică, ci si în Fiinta
voastră spirituală.
Nu există separare, în această lume fizică, între voi si Dumnezeul vostru. Lumea
aceasta este Dumnezeul vostru. Dumnezeul vostru este această lume. Voi trăiti în
Dumnezeul vostru si sunteti, de fapt, o parte din El, la fel cum un aspect al Dumnezeului
vostru trăieste în voi si este de fapt, o parte din voi. Asadar, cel mare este găsit în cel
mic, care se găseste, la rândul lui, în cel mare”.

2. Legea împlinirii – Citatele si referirile următoare sunt din cartea Voi sunteti
Dumnezei, de Annalee Skarin: „Există o lege stabilită, în mod irevocabil, în cer, înainte
de facerea Pământului, pe baza căreia sunt afirmate toate binecuvântările; iar dacă noi
primim binecuvântarea de la Dumnezeu, aceasta se întâmplă datorită respectării acestei
Legi”.
Această Lege este cunoscută ca Legea Producerii sau Legea Creatiei. După cum
vei semăna, asa vei culege. Plantează sământa si culege recolta. Fiecare gând are
puterea de a crea realitatea si, după cum vei judeca, asa vei fi judecat.
Această lege a împlinirii se ocupă de puterea gândurilor si a cuvintelor, unde
gândurile sunt semintele, iar atunci când sunt cuplate cu emotiile, produc o vibratie vie
care aduce rezultate, în functie de felul gândului. Dorinta este căldura care generează
sământa si îi dă putere să se manifeste – puterea creatiei. Legea este adevărată si
eternă si indiferent de ceea ce ne dorim noi, dacă plantăm semintele (gândurile) si
îndepărtăm buruienile (îndoiala si frica), vom obtine rezultate.
Atunci când ne pregătim mintile, fără frică si fără griji, pentru lucruri mari – de
lucruri mari vom avea parte. Puterea de a guverna ceea ce ne înconjoară si de a construi
perfect se află în mâinile noastre. Este puterea gândului, care e o putere Dumnezeiască”.

3. Legea Cauzei si Efectului – Cunoscută si sub numele de Karma, această Lege
asigură o re-echilibrare a energiei în bazinul cosmic de energie – unde pentru fiecare
actiune trebuie să fie o reactiune egală si de sens opus. Această Lege se aplică actiunilor
tuturor Fiintelor. Karma a fost deseori privită ca o judecată: orice dai, vei primi înapoi, ca
si cum ai fi pedepsit. Cu toate acestea, nu e vorba decât de un schimb de energie: orice
energie este eliberată (trimisă) de către o fiintă, aceasta va atrage particule
asemănătoare si va ricosa înapoi. Energia se dilată si se contractă, astfel că, dacă se
emite energie de o natură negativă, atunci aceasta se va contracta înapoi către sursa sa
de transmisie, ca un răspuns la dilatarea initială si va aduce cu ea negativitate. Acelasi
lucru este valabil si pentru energia pozitivă.

4. Legea Schimbării si a Transmutării – Fiecare conditie poate fi transmutată si totul
se schimbă permanent. Singurul lucru constant din univers este indestructibilitatea
energiei si forma sa schimbătoare.
Aceasta este cunoscută si ca Legea Alchimiei – fiecare conditie din viată poate fi
transmutată în slavă si făcută divin de frumoasă, indiferent care este acea conditiei.
Dacă o acceptăm, o binecuvântăm, Îi multumim lui Dumnezeu pentru ea, sau suntem
„multumiti în toate cele”, putem transmuta până si conditiile si experientele amare si
dureroase ale vietii în frumusete spirituală, prin această lege perfectă si exactă. De
asemenea, putem primi puterea de a transmuta dorintele si visele noastre spirituale, în
manifestare materială tangibilă.
Această lege nu dă gres niciodată si include legea spirituală a schimbării si
transmutării, precum si legile si elementele materiale. Această alchimie este puterea lui
Dumnezeu în actiune, care e eternă, neschimbată si aduce rezultate exacte.
Annalee Skarin spune: „Legea Chimiei Spirituale este legea care transmută toate
conditiile, toate vibratiile, tot întunericul, în frumusete, muzică si lumină. Fiinta trebuie
să învete să vorbească limbajul Îngerilor, sau să vorbească „în graiuri noi”. Trebuie să
învete să vorbească din suflet si niciodată din buze, sau chiar din minte. Cel care
vorbeste din buze, pălăvrăgeste. Cel care vorbeste dintr-o minte goală, adaugă confuzie
în discordie. Cel care vorbeste dintr-o minte plină, hrăneste mintile oamenilor. Cel care
vorbeste din inimă, câstigă încrederea omenirii. Dar cel care vorbeste din suflet, vindecă
rănile lumii si hrăneste suflete înfometate ale oamenilor. El poate usca lacrimile de
agonie si chin. El poate aduce lumină, deoarece el poartă lumină. Limbajul sufletului este
limbaj „sacru” si e cel mai frumos …. El poate aduce numai binecuvântarea slavei,
deoarece este limbajul sferelor eterne si limbajul Zeilor. Este darul Spiritului, cunoscut ca
„noile graiuri”…. Puterea transmutării este puterea de a intra în contact cu centrul
sufletului, prin inimă. Această metodă singură păstrează în sine puterea împlinirii si a
perfectiunii”.

5. Legea Echilibrului – Integrarea polaritătilor. Termenul „polaritate” înseamnă forte
opuse între care nu există competitie. Fortele se deplasează colectiv spre un obiectiv
armonizat, acesta având ca rezultat cresterea. Dualitatea înseamnă forte de energie
opuse care au preluat o personalitate si, astfel, devenind competitive, actionând una
împotriva celeilalte prin judecată si competitie, creând în felul acesta ego-ul, ca parte a
personalitătii încarnate. Noi trăim într-un plan al dualitătii si trebuie să exersăm Legea
Echilibrului pentru a crea o polaritate de energii masculine/feminine, pozitive/negative,
pentru obtinerea armoniei si a integrării. Legea Echilibrului, atunci când este integrată în
Fiinta noastră, e unul dintre primii pasi către iluminare.

6. Legea Manifestării – Ne permite să ne manifestăm dorintele si nevoile, atunci când
intentia este pentru cel mai înalt bine al nostru, dar si al celorlalti. Hotărâti ce doriti,
afirmati clar, uitati de ea si considerati că s-a rezolvat. Nu vă îndoiti! Capacitatea noastră
de a ne manifesta dorintele în realitatea fizică este garantată, atunci când suntem în
aliniere sincronă cu Vointa Divină si nu avem în memoria celulară tipare interne de
sabotaj care să functioneze.

7. Legea Sincronizării – A fi în locul potrivit la timpul potrivit. Acordarea perfectă si
alinierea perfectă, acolo unde totul decurge magic si armonios. Această Lege este
cunoscută si ca Legea Gratiei, care afirmă că, atunci când Fiintele sunt aliniate perfect,
ele vor fi în perfectă concordantă cu perfectiunea divină a lui Dumnezeu – deoarece
Dumnezeu se manifestă în viata lor.

8. Legea Discernământului – Cunoscută si ca Legea Diferentierii, această lege are
de-a face cu faptul de a fi complet în armonie cu ceea ce reprezintă următoarea etapă în
evolutia noastră personală. Acest concept a fost discutat în detaliu în capitolul despre
discernământ.

9. Legea Iertării – Aceasta se referă la plătirea datoriilor karmice, la re-echilibrarea
energiei de către cei care au creat dezechilibrul de energie. Ea aduce iertare de sine si a
altora, deoarece nici o vindecare nu este posibilă fără iertare.

10. Legea Rezonantei – Energiile asemănătoare atrag particule asemănătoare, datorită
câmpurilor lor electromagnetice; astfel, orice trimitem în exterior, ca gând, cuvânt sau
actiune, este amplificat si returnat către noi.

11. Legea Perfectiunii – Totul este perfect, în starea sa Divină.

12. Legea Creativă a Afirmatiei Divine – Puterea gândului si a cuvintelor, care afirmă
că sunteti ceea ce credeti că sunteti voi sau realitatea voastră. După cum credeti, asa
veti fi.

13. Legea Compensării – Ordinea prin care fiinta primeste doar recompensă. Această
lege este Universală si nu se supune cererilor personale. Este asociată cu Legea Cauzei si
a Efectului si cu Legea Creativitătii si e aplicată în relatie directă cu alegerea individuală
în privinta actiunii.

14. Legea Asimilării – Nu permite ca în corpul nostru să fie construite particule pe care
noi, ca spirite, nu le-am asimilat si nu ni le-am supus.

15. Legea Adaptării – Legea de a permite si de a curge usor, împreună cu singurul
lucru constant din Univers – natura schimbătoare a energiei, care se exprimă pe sine în
multe forme diferite. Noi trebuie să fim flexibili, deoarece schimbarea aduce evolutie.
Deschizându-ne si permitând celei mai pure energii să curgă nestingherit prin fiinta
noastră, vom avea parte de mare bucurie si echilibru, pe măsură ce ne acordăm la puteri
superioare. Acordarea câmpurilor noastre de energie pentru a accepta numai energia cea
mai pură, va mări la maximum această experientă.

16. Legea Cauzalitătii – Lucrează în armonie cu stelele, astfel ca o fiintă să se nască
într-un moment în care pozitia corpurilor ceresti din sistemul solar îi va oferi conditiile
necesare pentru a progresa în scoala vietii. Această lege acoperă stiinta Astrologiei, care
ne influentează viata conform alegerii semnului sub care ne nastem si a momentului
nasterii.

17. Legea Evolutiei si a Renasterii – Un proces lent de dezvoltare, desfăsurat cu
stăruintă fermă prin întrupări repetate în forme cu eficientă sporită, prin care, în timp,
toti sunt adusi la un nivel de splendoare spirituală, prin recunoasterea Sursei si a
adevăratei identităti. Cunoscută de asemenea si ca Legea Periodicitătii.

18. Legea Analogiei – „Cunoaste-te pe tine însuti”. Ea permite unei fiinte să ajungă la o
întelegere a Fortei lui Dumnezeu din ea însăsi si din univers, prin întelegerea tuturor
aspectelor din propria fiintă.

19. Legea Dualitătii – Atunci când o fiintă este conectată constient la Sursă, sau este
„iluminată”, se află deasupra acestei legi si nu e afectată de ea. Până în acel moment,
această lege afectează polaritatea energiei.

20. Legea Mintii – În timp ce Spiritul este Realitatea Absolută, mintea este mediul prin
care Spiritul lucrează, prin care creatia apare în formă fizică în acest plan. Legea Mintii
afirmă că, după cum crezi, asa va fi. Aceasta înseamnă că, la acest nivel, convingerile
omului influentează si creează realitatea sa. „Legea Mintii este suma convingerilor
omului”. Ann si Peter Meyer se referă în detaliu la această lege, în cartea lor, A Fi un
Crist, si de asemenea am acoperit-o în detaliu în capitolele anterioare.

21. Legea Respectului – Această lege respectă dreptul individului de a căuta Adevărul
Universal si Întelepciunea Divină, de o manieră care aduce bucurie propriei inimi, cu
conditia ca fiinta să respecte, la rândul său, întreaga viată.
22. Legea Universală – Legea Universală spune că toată cunoasterea si constienta,
toate lucrurile vii – sau, pe scurt, că întreaga viată contine acea vitalitate, acea putere
de a aduna din sine toate lucrurile necesare pentru a-i asigura evolutia si înflorirea.

23. Legea Iubirii – Legea iubirii este acea Lege care pune bunăstarea, grija si
preocuparea pentru ceilalti, mai presus de cea pentru sine. Legea Iubirii este acea
afinitate cu toate fortele pe care omenirea le poate considera ca fiind pozitive.

24. Legea Îndurării – Legea îndurării este acea lege care permite fiintei să ierte toate
greselile, să-i ierti, în mod egal, pe cei care gresesc împotriva ta, după cum si tu gresesti
împotriva lor. Aceasta înseamnă să fii îndurător. Legea îndurării este înrudită cu Legea
Iubirii si dacă ne vom supune legii Îndurării, nu vor mai putea fi greseli în lume.

25. Legea Recunostintei – Legea Recunostintei este guvernată de legea rezonantei.
Conform acestei legi, cu cât ne exprimăm mai mult recunostinta pentru lucrurile de care
ne bucurăm în viată, cu atât mai mult vom atrage către noi lucruri pentru care să fim
recunoscători.

26. Legea Răbdării – Legea Răbdării afirmă că toate lucrurile au timpul lor. Întrucât tot
ce se desfăsoară în cadrul Planului Divin se întâmplă si în momentul ales de Divin,
răbdarea devine o calitate prin care fiinta întelege că o concentrare conectată la Sursă va
face, în cele din urmă, ca toate gândurile, cuvintele, actiunile să se realizeze cu
exactitate. În jocul Vointei Divine, fiinta devine constientă că ceea ce nu se realizează
imediat, nu este menit să se întâmple în acel moment.

27. Lege Exemplului – Lege Exemplului afirmă că cea mai puternică fortă a schimbării
se va manifesta la fiecare fiintă care „actionează după cum vorbeste”. Ea afirmă că orice
persoană, concept sau lucru pot servi drept exemplu care să fie urmat de altii. Cei care
au servit ca exemple în dăruirea iubirii, ajutorului si în împărtăsirea părtilor lor cele mai
bune, au contribuit la aducerea libertătii, a bucuriei, a frumusetii si păcii în acest plan.
Fiintele care îsi doresc o lume mai bună, sunt încurajate să-si trăiască propriul adevăr, în
fiecare moment al fiecărei zile, într-un mod care respectă întreaga viată.

28. Legea Tolerantei – E asociată cu Legea Respectului. Este o Lege care ne inspiră să
recunoastem divinitatea în tot. Această recunoastere ne situează dincolo de judecata si
separarea care vin din prejudecătile de rasă, religie, cultură, credintă, vârstă sau gen.

Fragment din „În Rezonantă”   by Jasmuheen

Reclamă

Mântuirea nu se cerșește , se dobândește.

wpid-cersetorie.png

Când omul merge la biserică să primească sănătate, să-şi îmbunătăţească destinul şi viaţa înseamnă că are o atitudine de consumator faţă de biserică.
Omul care vrea doar să primească dar nu şi să dea, nu poate fi vindecat. Cel care ia – depinde. Cel care depinde -se supără. Cel care se supără – se îmbolnăveşte. Există o ştiinţă unică descoperită oamenilor de Isus Hristos, dar există şi concepţia noastră despre lume care este primitivă, de consumator care încearcă să adapteze creştinismul la nevoile sale. În Evul Mediu, în biserica catolică exista
„indulgenţa” care ierta viitoarele greşeli pentru bani. Era o denaturare a esenţei creştinismului.
Există adevărul, dar există şi perceperea lui denaturată. Hristos vindeca pentru a trezi în oameni iubirea. Fără iubire nu există iertare şi ispăşirea păcatelor. Credinţa ajută iubirea vindecând frica, îndoiala şi critica. Dorinţa de a primi de la Dumnezeu totul, fără muncă, înseamnă victoria umanului asupra divinului. Dacă slujitorul bisericii susţine această dorinţă, religia va muri în esenţa ei continuând să existe un timp oarecare doar ca formă. Această interpretare greşită a creştinismului s-a intensificat în doctrina comunismului – „de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după necesităţi”. Picanteria situaţiei constă în faptul că marea majoritate are mai multe necesităţi decât capacităţi, adică acordul de a munci, a produce şi a da. De aceea, unui mare număr de oameni ideile comunismului li s-au părut atât de bune iar rezultatele au fost atât de groaznice. Încă din copilărie am auzit că, în Uniunea Sovietică, medicina este fără plată, apoi, spre marea mea mirare, am aflat că este o minciună. Adevărul este că omul plătea toate serviciile prin buzunarul statului şi nu direct. O mare parte din aceste impozite erau furate. Cred că ideile comuniste cum ar fi unitatea, o societate morală, atenţie faţă de copii şi cultură, se vor realiza indiscutabil. Aceste idei nu sunt comuniste, ci manifestarea tendinţei generale spre iubire şi unitate.
Din cauza formelor nedezvoltate, metodele de atingere a scopurilor au fost îngrozitoare. O societate corectă şi fericită este o societate sănătoasă, iar sănătatea oricărui om este, în primul rând, sănătatea sufletească determinată de cantitatea de iubire din suflet. Aşadar dacă dorim să construim un viitor luminos trebuie să vedem, mai întâi, ce oameni vor forma această societate. Ce să facem ca omul să aibă un suflet sănătos? Cum să se schimbe într-un sens bun. Dacă omul nu vrea să se schimbe şi totodată vrea să fie sănătos şi să reuşească, în zadar va merge pe la biserici, pe la babe şi vindecători. Trebuie să înţeleagă că dacă nu se va ajuta singur, dacă nu-şi va ajuta sufletul, nimeni nu-l va putea ajuta. În acest caz, cel mai bun şi mai activ ajutor vor fi bolile, nenorocirile care îl vor împinge spre adevăr.

Sursa: Lazarev

Radu Drăgan

Folosește intuiția dacă tot ai primit-o în dar !

your-intuition-copy

Intuiţia este înţelepciunea spirituală pe care o purtăm înlăuntrul nostru. Ea se poate manifesta ca o clipă de uimire, o senzaţie corporală, un sentiment de bucurie sau o presimţire. Ea devine foarte puternică dacă o consultăm mai des. Urmându-ne intuiţia, putem lua decizii potrivite nouă şi putem învăţa să ne exprimăm sinele cel mai autentic.
Intuiţia devine extrem de importantă când e vorba de propria sănătate. Uneori ştiţi că ceva nu e în regulă pentru că ascultaţi „doctorul lăuntric”, sau din contră, nu acceptaţi un diagnostic pus pentru că intuiţia vă spune altceva.
Dacă încă intuiţia nu vă răspunde conform aşteptărilor, încercaţi să faceţi următoarele lucruri:
Meditaţi. Încercaţi să staţi nemişcaţi, să vă eliberaţi de orice anxietate şi nehotărâre, să lăsaţi orice gânduri de panică, teamă, nesiguranţă. Fiţi atenţi la orice mesaj de durere, de enervare, de oboseală sau de anxietate. Imaginaţi-vă că inspiraţi energie şi sănătate şi expiraţi răul şi boala. Continuaţi să meditaţi în acest fel cel puţin 10 minute. Dacă nu vă place meditaţia din poziţia şezând, faceţi o plimbare în natură. Mersul pe jos poate servi ca „meditaţie în mişcare” şi e foarte sănătos.
Luaţi decizii intuitive. Ascultaţi mai des senzaţiile corporale şi presimţirile, dincolo de confirmările din realitatea imediată. Corpul vă spune să mergeţi la doctor, să întrerupeţi o relaţie, să schimbaţi locul de muncă sau să faceţi o activitate programată? Aveţi încredere în ceea ce simţiţi, fără să vă blocaţi hotărârile şi activitatea zilnică. Uneori e greu să crezi în intuiţie pentru că asta înseamnă să ieşi din zona de confort, însă aveţi grijă că o schimbare nu trebuie să fie făcută brusc. Dacă aveţi senzaţia că a venit vremea să vă schimbaţi locul de muncă, faceţi lucrurile treptat: actualizaţi CV-ul, luaţi legătura cu agenţiile care se ocupă de recrutare şi cercetaţi piaţa muncii înainte de a părăsi locul de muncă.
Dormiţi cu ideea în gând. Este calea cea mai potrivită de a te conecta la intuiţie. Înainte de a merge la culcare seara, îţi pui o întrebare simplă, cu da sau nu, despre calea de urmat, despre ce decizie să iei, ori despre cum să răspunzi unei provocări. În timpul somnului, mintea subconştientă lucrează asupra răspunsului. După ce te vei scula, vei avea un răspuns clar, negreşit. Acest ritual dinainte de culcare nu este acelaşi lucru cu grija sau cu rumegarea provocării problemei, ba din contră. Ceri puri şi simplu un răspuns la problemă şi laşi subconştientul sau pe Dumnezeu să răspundă în locul tău.
S-a spus că singura dată când privim în sus, la Dumnezeu, este atunci când suntem doborâţi. Dar există „ceva acolo sus” şi în noi înşine: este inteligenţa înnăscută care ne-a creat trupurile şi care are şi puterea de a le vindeca. Orice cale spirituală am alege, în noi are loc o schimbare, atunci când avem încredere în ea, ne îndreptăm spre ea şi credem în ea. Lucruri minunate se vor petrece şi în legătură cu sănătatea noastră: sistemul imunitar va fi stimulat puternic, creierul va produce substanţe biochimice care joacă rolul unor medicamente naturale, tensiunea arterială, stresul şi anxietatea se vor reduce.
Dormim mai bine şi ne simţim mai bine.
Aproape sigur, ne vindecăm.

sursa terapii.com

Meditația iertării.

Începe prin a-ţi găsi o poziţie confortabilă şi închide ochii. Petrece câteva momente creând o atmosferă de Recunoştinţă în interiorul fiinţei tale….
Apoi concentrează-ţi atenţia asupra respiraţiei urmărindu-i ritmul; urmărind cum intră şi cum apoi îţi părăseşte trupul. Concentrează-te pe zona inimii. Cu fiecare expiraţie simţi cum tensiunea şi stresul îţi părăsesc fiinţa. Le scoţi din tine cu fiecare val de aer pe care îl elimini pe nas.
Cu fiecare inspiraţie simţi cum liniştea şi pacea te cuprind tot mai mult. Simţi cum liniştea şi acceptarea cresc şi se extind înlăuntrul fiinţei tale. Relaxează-te treptat, treptat şi simte cum inima ta se înmoaie tot mai mult devenind extrem de gingaşă. Apoi proiectează în zona inimii tale gândul despre tine, despre persoana ta. Vizualizează-te acolo şi îmbrăţişează-te cu tandreţe.
În timp ce te îmbrăţişezi cu căldură concentrează-te asupra iertării, sentimentului de iertare şi simte cum îţi oferi ţie însăţi iertare.
În şoaptă, încet repetă după mine cuvintele: Mă iert. Mă iert. Pentru orice suferinţă am cauzat, pentru orice durere am cauzat, fie că a fost prin cuvânt ori prin acţiunea mea, mă iert pe mine însămi.
S-ar putea ca spunând această afirmaţie să simţi că ceva din tine se opune, se luptă, nu acceptă. S-ar putea ca să-ţi treacă prin faţa ochilor multe motive pentru care nu ai merita iertarea. Este vorba de lucrurile ruşinoase pe care poate le-ai făcut. Este vorba şi de toate sentimentele de ruşine asociate cu acele fapte. Acceptă tot ce ai făptuit şi tot ce ai simţit. Simte cum cu expiraţia le scoţi afară din trupul tău şi le elimini. Inspiră şi expiră.
Orice gând ar apărea în mintea ta acum nu te speria, repetă cuvintele de iertare şi imaginează-ţi că orice gând rebel se elimină prin expiraţie. Concentrează-te pe iertare care-ţi intră în inimă prin intermediul aerului pe care îl inspiri în plămâni.
Lasă ca iertarea să îţi umple fiinţa. Leagănă-te pe tine însuţi, îmbrăţişându-te în inima ta, aşa cum o mamă şi-ar îmbrăţişa pruncul. Îmbrăţişează-te cu tandreţe şi gingăşie acceptându-te deplin pe tine însuţi. Simte cum iertarea îţi inundă întreaga fiinţă. Repetă de mai multe ori: Mă iert. Mă iert. Rămâi cu aceste cuvinte în gând pentru câteva minute…
Acum adu-ţi în inimă pe cineva care are nevoie de iertarea ta, pe cineva pe care tu ai vrea să-l ierţi. Îmbrăţişează această persoană în inima ta. Simte-i prezenţa. Expulzează prin expiraţie orice sentiment ce se opune iertării acestei persoane. Expiră orice sentiment de furie, de suferinţă sau frică şi inspiră iertare. Relaxează-ţi, înmoaie-ţi pântecele, abandonează orice rezistenţă.
În şoaptă spune acestei persoane: te iert, te iert pentru orice durere mi-ai cauzat, pentru price suferinţă mi-ai creat prin cuvântul sau prin acţiunea ta. Te iert.
La început poate fi greu să ierţi, dar orice pas spre iertare este un pas făcut spre vindecare spirituală. Ai răbdare cu tine, repetă cuvintele. Inspiră cuvintele de iertare în inimă. Încearcă să înţelegi ce te opreşte ca să ierţi cu fiecare inspiraţie. Expiră toate motivele pentru care această persoană nu ar merita iertarea, toate momentele în care această persoană te-a rănit.
Inspiră iertare. Simte cum în procesul iertării graniţele dintre tine şi acea persoană se dizolvă. Îmbrăţişează această persoană în inima ta, simte iertarea pe care o simţi pentru această persoană. Îmbrăţişează această persoană cu dragoste. Repetă în şoaptă: Te iert. Menţine acest gând în mintea ta pentru câteva minute.
Acum adu-ţi în inimă pe cineva de la care ai vrea să-ţi ceri iertare, pe cineva faţă de care ai greşit sau pe cineva care a suferit din cauza ta şi care şi-a închis inima faţă de tine. Adu acea persoana în inima ta şi îmbrăţişează acolo cu dragoste şi iertare.
În şoaptă repetă cuvintele: cer iertare de la tine, cer iertare de la tine. Dacă te-am rănit sau dacă ţi-am cauzat suferinţă prin gândurile mele sau prin faptele mele, te rog să mă ierţi.
Expiră orice rezistenţă ai putea simţi înlăuntrul tău. Expiră resentimentele, suferinţa şi durerea. Scoate-le afară. Repetă cuvintele de iertare. Simte cum iertarea creşte, lasă iertarea să te cuprindă. Simte inima cum se deschide pentru a primi iertarea . Crede că ai fost iertat, că iertarea ţi-a fost oferită. Acceptă această iertare. Repetă „Sunt iertată”. Stai cu aceste gânduri pentru câteva minute…
Acum revin-o la imaginea ta în inimă. Simte fericirea iertării cu toate părticelele fiinţei tale. Eşti iertată, ai iertat, ai fost iertată.
Simte cum uşurarea şi recunoştinţa curg prin tine, umplându-te. Lasă iubirea care sălăşuieşte în tine să radieze întreaga ta fiinţă. Bucură-te în iertare.
Fie ca toate fiinţele să vieţuiască în iubire. Inspiră adânc recunoştinţă, absoarbe recunoştinţă în fiinţa ta înainte de a încheia această meditaţie.

image

Sursa:www.reikiroman/altervista.org

Radu Drăgan

Semnele tranziției spre conștiința extinsă .

self-transformation-involution

Semnele de tranziție ale organismului spre o altă stare de conștiință nu sunt boli,sunt doar semne pe care le primim de la Divinitate pentru ca să înțelegem că devenim diferiți. Dacă cunoaștem și înțelegem aceste stări vom observa că trec de la sine fără să fie nevoie să umblăm prin spitale .

Iată mai jos cele mai frecvente simptome ale trecerii înspre o conștiință extinsă.

Căldură intensă în interiorul corpului”bufeuri, mâini sau picioare extrem de calde, coloana vertebrală,spate ,cap, sau simțiți tot corpul în flăcări.

Transpirație extremă cu fiecare puseu de căldură puternică.

Anumite zone ale corpului extrem de reci.

Brusc apar tremurături,vă este foarte frig deși nu e cazul din cauza frigului.

Energie electrică,vă curentați de tot ce atingeți,aveți energie suplimentară în corp și atunci când atingeți lucrurile apar scântei.

Spasme musculare, convulsii, mâncărimi, senzații ciudate pe piele sau sub piele, sensibilitatea nervilor.

Dureri și presiuni în zona coloanei vertebrale,presiuni atât de intense că dau dureri mari de coloană.

Confuzie mentala, incapacitatea de a vă concentra, pierderea temporară a anumitor cuvinte,nume termeni, brusc nu știți numele unei peroane sau nu vă aduceți aminte un eveniment sau începeți fraza și nu știți ce vroiați să spuneți.

Schimbări bruște de dispoziție, furie, frustrare, tristete, bucurie, fericire, repulsie față de toate lucrurile negative.

Aveți impresia că ați cam”înnebunit”din cauza faptului că nimic nu vă mai place,vă supără tot, nu vă mai adaptați la nimic, vă simțiți străin nu numai printre oamenii din jur sau cunoscuți dar de multe ori experimentați asta și în propria familie cu copii vostri, lucru care va tulbura,va bulverseaza și vă da impresia că nu mai gândiți corect.

Uneori vă exprimați incontrolabil furia și repulsia față de lucrurile care le considerați foarte negative acum, dar erau perfect normale mai ieri.

Clarviziune, știți dinainte cum se vor termina anumite situații sau “ghiciți “gândul celui de lângă voi.

Simțiți mirosuri de flori sau de tamâie deși nu există așa ceva prin preajmă.

Auziți diferite sunete, tonuri sau muzică deși nu există nimic care să le propage.

Valuri bruște de greață, rău inexplicabil.

Ameteală, sentimentul că ați cădea.

Alergii inexplicabile sau sensibilitatea la anumite chimicale cu care nu ați avut probleme niciodata,exemplu de la o crema de mâini sau fată, sampon sau sapun sau orice altceva cu care nu ați avut probleme.

Sensibilitate severă la sunete, mirosuri, lumini, căldură, frig, energii, sau la alte persoane care vă stau în preajmă, senzația că nu le puteți tolera prezența, de fapt sunteți sensibili la energia corpului lor, nu au aceeași frecvență cu voi ,nici măcar pe aproape ca să fie totuși tolerată de biocâmpul vostru energetic .

Schimbări bruște în a mânca diferite mâncăruri care nu v-au plăcut niciodată, sau pofte, nu mai reușiți să mâncați decat alimente ușoare sau care au multe proteine, mâncați puțin și foarte rar.

Dificultate în digestie, incapacitatea de a bea alcool, vi se face greață imediat.

Episoade de diaree, sensibilitate intestinală, balonare, dureri și presiuni în abdomen.

Stări intense de durere de cap, presiuni în cap, senzație de dureri acute de gât.

Incapacitatea de a functiona cum trebuie, căutați să fiți mereu singuri, intimitate, liniște.

Cădere masivă de păr, rupere, păr uscat, subnutrit.

Coșmaruri, vise lucide.

Vă treziți în mod repetat în timpul nopții.

Nevoie de somn în timpul zilei, epuizare.

Epuizare fizică profundă, epuizare emoțională,mentală.

Letargie, dureri ale corpului, oase, articulații.

Agitație, nervozitate, senzație că ați rămas singur pe lume, durere sufletească inexplicabilă care vă lasă organismul epuizat.

Trecere bruscă de la bucurie la plâns.

Extinderea conștiinței, percepției, vedeți lumea cu alți ochi decât până acum.

Nu vă speriați,toate acestea sunt trecatoare.de câte ori nu v-a durut ceva și a trecut de la sine?

De câte ori nu ați uitat de durere când nu vă mai găndeați la ea .

Dacă aveți o boală ori doare ori nu doare.

Sau doare numai când îi dați voie să doară?

Toate aceste stări vă aduc multă suferință, dar este drumul vostru spre Ascensiune Spirituală.

În momentul în care veți întelege în mod real ce se întâmplă cu voi ,aceste simptome vor dispărea lăsând loc unei liniști pe care nu ați mai simțit-o până acuma.

Multumiți Divinului pentru că treceți prin ele, răsplata este o viața care nu se va compara cu ceea ce ați trăit înainte .

Doar Iubire ……..

image

Oamenii te pot susţine şi încuraja, dar nimeni nu te poate învăţa cum să te iubeşti pe tine însuţi. Aceasta este lucrarea fiecărui suflet individual. Fiecare suflet vine în experienţa fizică, dornic să se confrunte cu aceste probleme ale valorii de sine. Însă, încă de la începutul sejurului sufletului aici, capacităţii sale naturale de a iubi şi de a-i include pe alţii în trăirea acestei iubiri i se impun anumite condiţii.
Este absolut esenţial ca aceste condiţii să fie modificate total. Dacă sufletul părăseşte lumea fizică, crezând că este victima experienţei sale de aici, el va fi tras din nou înapoi pentru a se dezvăţa de această convingere. Încercarea de a găsi iubire în afara ta eşuează mereu, pentru că nu poţi primi de la altul ceva ce tu nu ţi-ai dat ţie însuţi. Când te privezi de iubire, îi atragi în viaţa ta pe alţii care fac acelaşi lucru. Experienţa iubirii necondiţionate începe în inima ta, nu în inima altcuiva!

Nu condiţiona capacitatea de a te iubi pe tine însuţi de capacitatea altcuiva de a te iubi. Nu-ţi pune încrederea în condiţiile impuse iubirii sau în forma în care ea se prezintă, căci acestea sunt tranzitorii şi supuse vicisitudinilor vieţii de zi cu zi. Iubirea reală nu se schimbă. Ea există independent de forma prin care se exprimă. Sursa acestei Iubiri eterne, omniprezente, lipsite de formă, este înăuntrul tău. Acolo trebuie să-ţi pui încrederea, căci această Iubire este mai certă decât orice vei cunoaşte vreodată; atunci când Ea este ferm aşezată în inima ta, nu vei mai avea nevoie să cauţi fericirea în afara ta.
În viaţa ta, oamenii vor veni şi vor pleca. Unii se vor purta frumos cu tine. Alţii se vor purta urât. Vei accepta iubirea care ţi se oferă şi vei privi lipsa de iubire drept ceea ce este: un strigăt de ajutor al cuiva care suferă. Îi vei încuraja pe alţii să găsească şi ei Sursa Iubirii înăuntru – aşa cum ai făcut şi tu – ştiind prea bine că nu le poţi rezolva micile probleme. Tragedia vieţii lor nu poate fi abordată decât prin bunăvoinţa lor de a privi în propriile lor inimi şi minţi.

Iar cel ce dăruieşte ştie întotdeauna când şi cui să dea darul. Nu e nimic complicat în actul iubirii. Totul devine complicat numai atunci când cineva începe să țină iubire pentru el – iar atunci, ceea ce oferă nu se mai poate numi iubire. Cel ce se iubeşte pe sine însuşi nu se teme să fie singur. Căci a fi singur este un prilej de a te iubi şi de a te accepta tot mai profund. Se simte el nevrednic, dacă cel iubit îl respinge? Se autocompătimeşte şi se retrage din lume, sau se adânceşte el în căutarea unui înlocuitor? Nu. El continuă, pur şi simplu, să respire şi să-şi extindă iubirea, la fiecare pas al experienţei sale. Cel care se iubeşte necondiţionat nu iubeşte pe fragmente şi cu intenţii ascunse. El nu caută pe cineva special pe care să-l iubească, ci iubeşte pe oricine care se află în faţa sa. O persoană nu este mai demnă sau mai nedemnă de iubirea sa decât alta. Când trăieşti Iubirea reală, nu te mai simţi separat de alţii. Pierzi orice aspect al identităţii tale care îi respinge pe alţii. Te deschizi spre o realitate mai vastă – pe care o creezi împreună cu alţii, prin încredere reciprocă. Judecata încetează şi acceptarea domneşte!

Cel ce iubeşte fără condiţii nu impune nici o limită libertăţii sale şi nici libertăţii altcuiva. El nu încearcă să păstreze iubirea – întrucât a încerca să o păstrezi, înseamnă a o pierde. Iubirea este un dar care trebuie oferit în mod constant, întrucât este cerut în fiecare clipă. Iubirea nu ia ostatici, nu se târguieşte şi nu poate fi compromisă de frică! Orice obstacol în calea iubirii sălăşluieşte în inimă – şi acolo trebuie el dizolvat. Nu aştepta că cerul să vină că să-ţi răspândească iubirea. Fă-o tu acum! Asta pentru că cerul este în ochii tăi, atunci când priveşti cu acceptare şi compasiune. Este în mâinile tale, atunci când le întinzi ca să ajuţi. Este în mintea ta, atunci când vezi “bine” în loc de “rău”.

Felul în care vezi lumea determină ce va fi lumea pentru tine. Aşadar, nu căuta să-i schimbi pe ceilalţi sau lumea din jurul tău! În schimb, uită-te la tine! Priveşte-ţi convingerile şi vei vedea unde e nevoie să te deschizi. Priveşte în inima ta şi vei şti unde anume e nevoie să aduci Iubire. Adevărul este că nu putem fi fericiţi alături de o altă persoană dacă nu suntem fericiţi cu noi înşine. Dacă îţi place cine eşti, a fi cu altcineva nu este decât o extensie a propriei fericiri. Însă, dacă nu te placi pe tine însuţi, a fi cu cineva nu face decât să îţi exacerbeze starea de nefericire.

Decizia de a intra într-o relaţie de parteneriat nu trebuie să se bazeze pe dorinţa de a evita să te priveşti pe tine însuţi, ci pe consimţirea de a intensifica acest proces. Atunci când trăieşti lângă alţi oameni este foarte probabil să aibă loc o declanşare reciprocă a rănilor nevindecate. Nu este nici plăcut şi nici simplu să devii conştient de părţile nevindecate. Oricum, este o etapă necesară a călătoriei către reîntregirea psihică. O relaţie seamănă cu o uriaşă gaură neagră. Săpa în straturile superficiale ale conştientului până ce scoate la lumina cele mai adânci temeri şi nesiguranţe.

Cine nu este dispus la o confruntare în profunzime cu ele, îşi pune sub semnul întrebării dorinţa de a fi într-o relaţie apropiată cu cineva. Nu te poţi apropia de cineva fără să te confrunţi cu tine însuţi!

Paul Ferrini

Radu Drăgan

Creier versus inimă.

 

image

Noi gândim încontinuu, fie că vrem sau nu aceasta. Fiecare dintre noi are aproximativ 60.000 de gânduri pe zi.

Iar toate aceste gânduri ale noastre produc consecinţe, pentru că fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm în Univers şi nu doar în direcţia dorită, ci în toate direcţiile.

Energia emisă de gândurile noastre îşi caută apoi, în drumul ei, o altă energie cu care să vibreze la unison, după principiul „ceea ce se aseamănă se adună”.

Fiecare gând, indiferent că este bun sau rău, declanşează un proces de rezonanţă. Tot ceea ce va vibra la unison cu energia gândurilor noastre va fi atras automat în viaţa noastră.

Gândurile tale secrete, felul în care îi judeci pe ceilalţi, vorbăria interminabilă a minţii – totul formează un fel de intenţie.

Aşadar, prin gândurile noastre, noi emitem permanent energie către exterior, fapt care influenţează într-o mare măsură ceea ce atragem în viaţa noastră. De aceea, o scanare atentă a propriilor gânduri, mai ales a celor despre noi înşine, ne ajută să conştentizăm ce anume avem de schimbat. Ştiţi ce este minunat aici?Faptul că stă în puterea noastră să ne alegem gândurile. Precum la un televizor, putem comuta pe diferite programe, iar dacă v-aţi săturat de emisiunea„Sunt un prost. Nu fac nimic cum trebuie”, apăsaţi butonul şi alegeţi „Dragostea lui Dumnezeu mă înconjoară şi mă susţine în fiecare clipă a vieţii”. Veţi simţi diferenţa.

1. În crearea realităţii noastre, nu doar gândul este „implicat”. Mai este şi altceva…

Până nu demult, oamenii de ştiinţă au crezut că doar prin gândurile noastre emitem energie către exterior şi că  cel mai puternic emiţător energetic din corpul nostru ar fi creierul, cu impulsurile sale electromagnetice.

Dar trupul nostru dispune de un emiţător şi mai puternic – INIMA – care generează un câmp electric mult mai mare decât cel al creierului. Aceasta este una dintre cele importante descoperiri ale secolului XX: faptul că inima omenească are un rol mult mai important decât acela de a pompa sânge în corpul uman.

Responsabil pentru această descoperire este Institutul de Cradiologie din California care a realizat un studiu aprofundat al inimii. Astfel s-a descoperit faptul că acest organ uman este înzestrat cu ceea ce numim„inteligenţa inimii” şi că influenţele acesteia sunt foarte profundei pentru noi.

Măsurătorile realizate au arătat că inima generază un câmp electric care se extinde cu mult în afara corpului nostru. Acest câmp electric are o anumită formă, aratând ca un inel lat împrejurul trupului, cu o rază de aproximativ 2-3 metri.

Institutul de Cardiologie a mai descoperit că inima interacţionează atât cu trupul, cât şi cu mediul exterior prin câmpurile electromagnetice pe care le generează. Avem motive să credem că acest câmp generat de inimă are influenţă la mulţi kilometri în afara corpului nostru, pornind de la locaţia fizică a inimii.

Cum poate inima să facă aceasta? În ce fel comunică ea? Cum sunt transmise informaţiile?

În primul rând prin EMOŢII.

Ştiinţa ne spune că atunci când simţim o emoţie, ea este transpusă în energii electrice şi magnetice corespunzătoare, care interacţionează cu celulele corpului nostru şi cu atomii lumii înconjurătoarepentru a produce acele efecte formidabile de care vorbesc toate tradiţiile spirituale autentice. Ele ştiu cum să orienteze atenţia aspirantului către inimă, pe când noi o orientăm către raţiune, creând astfel o societate foarte mentală, bazată doar pe logică.

Alte studii asupra inimii au arătat că aceste câmpuri electromagnetice generate de inimă au şi o altă cauză la fel de importantă şi anume CONVINGERILE noastre,toate acele lucruri pe care le credem cu tărie şi în jurul cărora ne modelăm vieţile.
Deci nu numai emoţiile noastre sunt emise în afară, ci mai ales convingerile noastre. Iar inima este un fel de interfaţă care transformă toate emoţiile şi convingerile noastre în energii electromagnetice.

Deci prin sentimentele noastre, prin iubire, iertare, compasiune, dar şi prin mânie, ură, supărare, noi putem produce modificări atât în trupul nostru, cât şi la mulţi kilometri în afara noastră.

Trăgând linie, este bine să reţinem următorul aspect: deşi creierul emite şi el câmpuri electromagnetice, oamenii de ştiinţă au arătat că undele electrice produse de inimă sunt de o sută de ori mai puternice,iar undele magnetice sunt de 5.000 de ori mai puternice decât cele generate de creier.

Astfel se explică de ce vindecarea se obţine mai repede printr-o susţinere afectivă decât doar printr-un proces de gândire, pentru că noi emitem mai multă energie prin intermediul inimii decât prin intermediul creierului.

Sursa: ziarul Libertatea.

Radu Drăgan

Lupta cu tine însuți.

image

Energia curge în existență la fel ca un râu. În propriu-i ritm, într-un murmur ordonat, divin, fantastic, care face ca tot ce se întâmplă să fie ceea ce este pentru binele întregului. Unitatea și ordinea sunt universale; entropia, dezordinea și hazardul servesc ordinii divine și unității. Fără să fim conștienti, fără să vrem, fără să știm cum și de ce răspundem fiecărui eveniment și fiecarei întimplări așa cum este necesar. Energia curge firesc. Adesea, însă, noi ne opunem curgerii sale, respingem cursul firesc, vrem să mutăm matca, să schimbăm lucrurile, să punem râul “subtil” al experienței într-o stare nefirească. Până la un anumit punct ni se permite să ne exercităm liberul arbitru. Până la un punct, depunem rezistență în calea curgerii energiei. Și când o facem, ne simțim rău. Când ne opunem curgerii firești a energiei intrăm în stări profunde de stres, de suferință, de incertitudine, de nesiguranță. Rezistența noastra poate fi identificată prin suferință și stările noastre de rău. Nu acceptam schimbările pe care ni le propune viața. Nu acceptam iubirea, nu acceptăm bucuria și lumina existenței, care curg neîncetat în plan subtil. Ele sunt stările naturale ale Vieții, la fel cum înflorirea este starea naturală a unui pom în primăvară. Rezistența este starea noastră de opoziție la iubire și la bucurie. Rezistența ne aduce stres, boală, nefericire, suferința mentală și întimplări care justifică aceste trairi. Prin rezistență noi parcă am striga: “Nu vrem iubire, nu vrem bucurie, nu vrem pace!”. Pare absurd, pare imposibil, pare strigător la cer să credem că – de fapt – noi nu vrem exact ceea ce vrem mai mult. Sau ceea ce pare că vrem mai mult. Iubire și bucurie, cine să nu vrea aceste minunății? Cine să fie atit de strident retrograd la iubire și la bucurie, când toată lumea aleargă neîncetat după ele? Totuși, inconstient, noi le respingem. În momentele noastre de suferință respingem iubirea. În momentele de ură, de durere interioară și de rău parcă am spune:“Nu vreau iubire, nu pot accepta aceasta”. Mintile noastre par complet derutate în fața acceptării unor situații de viață, a unor schimbări necesare. Schimbarea devine extrem de stresantă pentru mentalul omenesc. Iubirea ne cere să renunțăm la tot ce-am crezut că este iubirea și să o trăim ca pe-o stare de spirit, ca pe-o permanență, ca pe-o Realitate care cuprinde toate ființele. Rezistența poate fi recunoscută ca o stare de suferință, de stres, sub forma întâmplărilor ce ne apar în cale, a problemelor care nu ne lasăsă dormim noaptea . Rezistența descrie opoziția noastră la schimbare. A accepta ceea ce se întâmplă înseamnă a-i permite energiei să curgă în ritmul ei natural. A-i permite oricarei schimbări să apară, să se manifeste. A permite unui om să plece, altui om să vină spre noi. A permite unei situații să ne aducă ceea ce avem nevoie. Pe măsură ce ne opunem mai mult unei schimbari, vom fi mai puternic stresați și vom menține în biocâmpul nostru exact ceea ce nu ne dorim. A renunța la rezistență poate presupune un abandon în Voința Divină, posibil prin renunțarea la ceea ce ne dorim, ca și renuntarea la ceea ce nu ne dorim. O asemenea atitudine înseamnă non-atașament, iar non- atasamentul înseamnă încredere deplină în evenimentele vieții, în umbra cărora Divinul în nemărginita sa inteligență leagă totul așa cum este bine să fie. Dincolo de logica umană obisnuită, care susține că omul “știe”, “poate”, “întelege”, “discerne”,“raționează”, o alta logică – noi spunem divină – dovedește adesea contrariul. Pe ea avem nevoie s-o constientizăm, s-o observăm și s-o acceptăm pentru ca suferința să ni se diminueze.În concluzie totul este credință și acceptare.

Radu Drăgan

CALEA SPRE TINE

sufletul

Este în natura vieţii să conţină atît haos, cît şi ordine. Tiparele

apar din dezordine şi sînt topite la loc în dezordine. Trupul

tău, la anumite niveluri, este complet haotic — vîrtejuri

de atomi de oxigen intră în sîngele tău la fiecare respiratie

enzime hrănitoare şi proteine umplu fiecare celulă, chiar şi

reţeaua de neuroni din creierul tău este ca o furtună electrică

ce nu încetează vreodată. Totuşi, acest haos nu este decît o faţetă

a ordinii, pentru că nu există nici o îndoială că celulele

noastre sînt capodopere ale funcţiei de organizare şi că activitatea

creierului nostru are ca rezultat gînduri coerente.

într-adevăr, haosul şi ordinea sînt atît de apropiate una de

cealaltă, încît nu pot fi separate.

„Trebuie să fii haos înainte de

a putea fi o stea sclipitoare”, a spus Merlin. Iar acest lucru

este literalmente adevărat, pentru că naşterea galaxiilor a fost

precedată de vîrtejurile de gaze ce formau universul la începuturi.

Atunci nu exista nici un tipar care să ordoneze gazele,

doar o foarte slabă forţă de atracţie. Totuşi, în afară de slaba

forţă gravitaţională, s-a produs un lanţ de evenimente care

au condus în cele din urmă la formarea ADN-ului uman, o

moleculă atît de complexă, încît alterarea uneia dintre cele 3

milioane de unităţi genetice poate face diferenţa între viaţă şi

moarte.

După propriile puteri, orice om se luptă cu ordinea şi dezordinea.

Lucrurile au tendinţa să decadă; ceea ce înainte era

proaspăt şi copt se va altera; ceea ce era tînăr se dezvoltă, îmbătrîneşte

şi moare. „Moartea este o iluzie”, a spus Merlin,

„dar lupta pe care o dau muritorii în faţa morţii este foarte

reală.

Nici un muritor nu ştie de fapt ce este moartea, totuşi

acest eveniment iminent este atît de înfricoşător, încît muritorii luptă împotriva lui din toate puterile, fără a-şi da seama de îngrozitoarea dezordine şi de haosul pe care le stîrnesc.”

Magul ştie că viaţa se organizează totdeauna din interior.

Aceleaşi forţe slabe ale gravitaţiei care creează din haos stele

sclipitoare există la toate nivelurile naturii. E absolut sigur că

un trandafir se va dezvolta ca un trandafir, chiar dacă atunci

cînd abia e încolţit nu pare diferit de o violetă. în sămînţă pretenţia

la unicitate s-ar putea să rezide într-o ramificaţie măruntă

a celor două spirale ale moleculei de ADN. Noi, oamenii,

însă sîntem foarte preocupaţi să ne dezvoltăm cum trebuie, şi

prin urmare cheltuim nenumărate ore de efort şi strădanie

pentru a încerca să ne afirmăm unicitatea.

— Ce contează dacă păsările trăiesc fără să gîndească sau

dacă un trandafir rămîne trandafir? a întrebat Arthur. Ele nu

au minte şi, prin urmare, nu au de ales decît să fie ceea ce sînt.

— Adevărat, voi, muritorii, aveţi liber arbitru, dar aveţi o

părere prea bună despre acest lucru, replică Merlin. Eu trăiesc

fără a face alegeri şi găsesc că o asemenea viaţă este cu

mult mai fericită.

— Fără alegeri? Dar iei hotărîri ca şi mine, protestă Arthur.

Merlin ridică din umeri.

— Te laşi înşelat de aparenţe. Priveşte-ţi mîinile. Nu este

nici o îndoială că ele îţi aparţin, totuşi nu tu alegi cum să se

dezvolte celulele; habar nu ai ce face ca nervii şi muşchii să se

mişte; nu îţi creşti în mod conştient unghiile şi nu îţi vindeci

o rană cînd mîinile ţi-s tăiate, nu-i aşa?

— Adevărat, nu trebuie să fac nici unul dintre lucrurile

acestea.

— Cu alte cuvinte, acestea nu mai reprezintă pentru tine

alegeri, a continuat Merlin. Aceste funcţiuni sînt controlate

de o parte involuntară a creierului tău, care are grijă de ele în

mod automat. în acelaşi fel, toate lucrurile cărora tu le dedici

atîta timp — a gîndi, a lua decizii, a simţi, a alege, a judeca —

eu le-am încredinţat părţii automate a creierului meu. Ceea ce

nu este de fapt decît un alt fel de a spune că le-am predat lui

Dumnezeu.

— Atunci la ce îţi foloseşte mintea conştientă? a întrebat

Arthur.

— Ca sa te poti bucura de lume si de miracolul vietii. Sunt aspecte acestea. Si ca spectator nimic nu este mai frumos si nu-ti aduce mai multa multumire.

––––––––––––––––––––––––––––-

Alchimia este arta transformării. După cum ne învaţă magii,

secretele alchimiei există pentru a transforma starea de

suferinţă şi ignoranţă a muritorilor într-una de iluminare şi

fericire. Merlin spunea:

— Alchimia este un proces ce se desf…

ăşoară permanent.

Indiferent la ce nivel al vieţii te afli, nu poţi opri transformările

să apară. Pe mine mă interesează transformarea ta. Comparată

cu aceasta, transformarea metalelor inferioare în aur

este trivială. Alchimia este o aventură a căutării, iar aventura

căutării urmăreşte întotdeauna acelaşi lucru — perfecţiunea.

Aşa cum aurul este metalul cel mai apropiat de perfecţiune,

deoarece nu poate fi corupt, perfecţiunea fiinţei umane înseamnă

eliberarea de suferinţă, de durere, de îndoială şi de

frică.—

Dar dacă fiinţele umane nu pot fi perfecţionate? Dacă

în realitate sîntem slabi şi imperfecţi, aşa cum arătăm? a întrebat

Arthur.

— Secretul nu stă în felul cum arătăm, a răspuns Merlin, ci

în profunzimea cu care sîntem dispuşi să privim.

Aventurile căutării sînt călătorii personale, iar fiecare pas

pe care îl faci, îl faci de unul singur. Dar Merlin avea multe

să-i spună lui Arthur înainte ca el să-şi înceapă aventura căutării:

„Ţi-am spus de multe ori că acest bulgăre de carne şi’

oase nu este trupul tău şi că această personalitate limitată pe

care o experimentezi nu eşti tu însuţi. Trupul tău este de fapt

infinit şi una cu universul. Spiritul tău cuprinde toate spiritele

şi nu are limite în timp şi spaţiu. Lucrarea alchimică va face

ca aceste adevăruri să se dezvăluie în faţa ta.”

Cînd Merlin rostea aceste cuvinte, vremea magilor aproape

apusese, făcînd loc unei noi epoci, ce urma să fie condusă

de raţiune. Raţiunea susţine că alchimia este imposibilă şi pe

măsură ce magii s-au retras în crepusculul legendei, oamenii

au început să accepte faptul că în realitate sînt limitaţi şi sortiţi

să trăiască ca alcătuiri de carne şi sînge în valea strîmtă a

spaţiului şi timpului.

Deoarece luăm ca de la sine înţeles faptul că lucrurile solide

sînt reale, atribuim realitate materiei solide din care sîntem

făcuţi. Norii, copacii, florile, animalele şi trupul tău, toate

sînt făcute din aceiaşi atomi de hidrogen, azot, oxigen şi

carbon, dar aceşti atomi sînt într-o permanentă modificare şi

schimbare — mai puţin de un procent din atomii prezenţi în

corpul tău anul trecut există încă şi astăzi. Discutînd chiar şi

în termeni materialişti, nu prea are sens să spui că tu eşti materie

solidă cînd este clar că această soliditate este o lume a

spaţiului gol şi a unei curgeri continue. Căutarea pe care o reprezintă

alchimia începe sub suprafaţa atomilor şi a moleculelor,

în spatele aparenţei schimbării.

Chiar dacă era doar un copil, Arthur era nerăbdător să

plece în prima lui aventură şi spera din toată inima că Merlin

îi va face rost de un cal şi de o hartă. Dar Merlin i-a spus:

„Hărţile sînt inutile acolo unde mergi tu, pentru că teritoriul

din faţa ta se modifică mereu. Ar fi ca şi cum ai încerca să faci

o hartă a apei care curge.”

Odată ce accepţi că tu eşti curgerea vieţii şi nimic mai

mult, aventura căutării perfecţiunii devine o aventură dincolo

de nemărginire. Lucrurile care sînt perfecte în tine se numesc

esenţă, fiinţă şi iubire. Ele nu pot fi mărginite de timp şi

spaţiu. Cînd traversezi o încăpere, oare iubirea pentru familia ta păşeşte laolaltă cu tine? Cînd intri într-o baie, oare esenţa

ta se udă? Graniţele pot fi trasate pe o hartă, iar aspectul vizibil

al fiinţei umane poate fi reprezentat ca oase, muşchi, ţesuturi

şi celule. Poate fi făcută o hartă a creierului, reprezentînd

felurile în care interacţionează continuu cele 10 milioane

de neuroni. Totuşi, în ambele cazuri, hărţile nu sînt teritoriul

însuşi. Esenţa, fiinţa şi iubirea care fac să existe fiinţa umană

au o viaţă a lor, care începe şi se sfîrşeşte cu aceeaşi invizibilă

conştiinţă.

— Pot să te văd ca pe un nor de energie, i-a spus Merlin

lui Arthur. Şi tu mă poţi vedea astfel, dar nici acesta nu eşti

tu cel adevărat. Nu e vorba decît tot de materie, doar că la un

nivel mai subtil.

— Ce fel de energii? a întrebat băiatul.

— Să le numim lumină şi umbră, care te înconjoară şi se

schimbă în funcţie de felul în care gîndeşti şi în care simţi. Lumina

este diferită atunci cînd eşti fericit sau trist, inspirat sau

obosit, incitat sau plictisit. Unii muritori trec prin această

lume ca lumini strălucitoare, alţii, ca umbre cenuşii. Dar indiferent

de cît de strălucitoare ar fi lumina, ea nu este la fel de

reală precum liniştea din interiorul tău.

— De ce eu nu mă văd pe mine însumi în felul în care mă

vezi tu? a întrebat Arthur.

— Pentru că energiile acestea slujesc ca învelitori. Unele

sînt dese, altele transparente şi nu există doi oameni care să

fie înveliţi exact la fel. Dar cu toţii arătaţi ca nişte nori umblători.

Pînă cînd nu-ţi decojeşti sufletul de învelitori, nu îţi vei

da seama de miezul etern şi limpede care se găseşte în centrul tău.

sursa : http://www.scribd.com/doc/81614194/Deepak-Chopra-Calea-Magului

1000 de cuvinte

„ Aici, în 1000 de cuvinte ce reprezinta mesajele de baza din Conversații cu Dumnezeu , este tot ceea ce rasa umana trebuie să știe pentru a se elibera de o doctrină globală care creează separare și concurența vicioasă, înlocuindu-o , în sfârșit cu un etos de unitate și cooperare , înțelegere și compasiune , generozitate și iubire.

( 1 ) Suntem cu toții Unul . Toate lucrurile sunt un lucru. Există doar un singur lucru , și toate lucrurile sunt parte a acestui singur lucru care este . Aceasta înseamnă că ești divin . Tu nu ești corpul tau , nu ești mintea ta , și tu nu ești sufletul . Tu ești o combinație unică de toate trei , care cuprinde totalitatea a ceea ce ești tu . Ești o individualizare a Divinității , o expresie a lui Dumnezeu pe Pământ .

( 2 ) Este de ajuns . Nu este necesar de a concura, de a te lupta pentru resurse. Tot ce ai de făcut este să le folosești.

( 3 ) Nu e nimic ce trebuie să faci . Adică fă ceea ce simți să faci, niciodată nu sunt impuse cerințe, condiții . Dumnezeu nu vrea nimic , nu are nevoie de nimic , nu cere nimic , nu comanda nimic .

( 4 ) Dumnezeu vorbește cu toată lumea , tot timpul . Întrebarea nu este ‘ Cui îi vorbeste Dumnezeu ? ‘

Întrebarea este ‘ Cine îl ascultă ? ‘

( 5 ) Există trei principii de bază ale vieții : funcționalitate, adaptabilitate și sustenabilitate .

( 6 ) Nu există nici un lucru cum ar fi bine și rău, este numai ceea ce funcționează și ceea ce nu funcționează, având în vedere ceea ce intentionăm să facem .

( 7 ) În sens spiritual nu există victime și nici răufăcători în lume , deși în sensul uman se pare că există cu siguranță. Cu toate acestea, pentru că voi sunteți Divinul , nimic nu se poate întampla împotriva voinței tale .

( 8 ) Nimeni nu face nimic nepotrivit , dat fiind modelul lui despre Lume .

( 9 ) Nu există nici un loc numit iad , și osânda veșnică nu există .

( 10 ) Moartea nu exista . Ceea ce numim ” moarte ” este pur și simplu un proces de reidentificare .

( 11 ) Nu există nici un astfel de lucru ca spațiu și timp, există doar aici și acum.

( 12 ) Iubirea este tot ceea ce există .

( 13 ) Tu ești creatorul propriei realități , folosind cele trei instrumente de creație: gând, cuvânt și acțiune .

( 14 ) Viața ta nu are nimic de-a face cu tine . Este vorba despre toți cei a căror viață o atingi , și cum o atingi .

( 15 ) Scopul vieții tale este de a te recrea din nou în următoarea grandioasa versiune a celei mai mare viziuni pe care au avut-o vreodată despre cine ești .

( 16 ) În momentul în care declari ceva , opusul acestuia va intra în spațiul tău . Aceasta este legea contrastelor , care creeaza un câmp contextual în care ceea ce dorești să exprimi poate fi experimentat .

( 17 ) Nu există adevăr absolut . Tot adevărul este subiectiv . În acest cadru , există cinci niveluri de a afirma adevărul: Spune adevărul tău ție însuți despre tine însuți; Spune adevarul tău ție însuți despre un altul ; Spune altcuiva adevărul tău despre tine ; Spune altcuiva adevărul tau despre un altul ; Spune adevărul tau despre tot la toată lumea.

( 18 ) Rasa umană trăiește într-un set precis de iluzii . Cele zece Iluzii ale oamenilor sunt : necesitate există , eșec există , separare există, insuficiența există, cerințe există , judecata există, condamnare există, condiționare există, superioritate există, ignoranța există. Aceste iluzii au menirea de a servi omenirea , dar ea trebuie să învețe cum să le folosească .

( 19 ) Cele trei concepte de bază ale Trairii Holistice a vieții sunt: Onestitate , Conștiență și Responsabilitate . Trăiește conform acestor precepte și mania pe tine însuți va dispărea din viața ta .

( 20 ) Viața funcționează în paradigma: A Fi – A Face – A Avea . Cei mai mulți oameni cred că ea funcționează invers, imaginându-și că în primul rând trebuie să ” aibă ” lucruri , în scopul de a ” face ” lucruri , astfel, să ajunga să ” fie ” ceea ce ei doresc să fie . Inversarea acestui proces este cel mai rapid mod de a experimenta măiestria în viață .

( 21 ) Există trei niveluri de conștientizare : 1.Speranța; 2. Credința; 3. Cunoastere . Maestria spirituală se refera la a trai de pe al treilea nivel.

( 22 ) Există cinci idei eronate despre Dumnezeu care creează criza , violența , ucidere și război . În primul rând , ideea că Dumnezeu are nevoie de ceva . În al doilea rând , ideea că Dumnezeu poate să nu obțina ceea ce are nevoie . În al treilea rând , ideea că Dumnezeu te-a despărțit de El pentru că nu I-ai dat ceea ce are nevoie . În al patrulea rând , ideea că Dumnezeu încă mai are nevoie asa de tare de ceea ce vrea de la tine, incat iti cere acum , de pe poziția ta separata , să Ii dai . În al cincilea rând , ideea că Dumnezeu te va distruge dacă nu îndeplinesti cerințele Sale .

( 23 ) Există, de asemenea, cinci erori despre viața care creează criza , violența , ucidere și război . În primul rând , ideea că ființele umane sunt separate unele de altele . În al doilea rând , ideea că nu este suficient din ceea ce ființele umane au nevoie ca sa fie fericite. În al treilea rând , ideea că , în scopul de a obține lucrurile din care nu exista suficient , ființele umane trebuie să concureze unele cu altele . În al patrulea rând , ideea că unele ființe umane sunt mai bune decât alte ființe umane . În al cincilea rând , ideea că este adecvat pentru ființele umane ca pentru a rezolva diferențele grave create intre ele, trebuie sa se ucida reciproc.

( 24 ) Crezi că esti terorizat de către alte persoane , dar în realitate nu esti terorizat decat de convingerile tale . Experiența voastra despre voi și lumea voastra se va schimba dramatic dacă adoptați , colectiv , cei cinci pași pentru Pace :

  1. Permite-ți să recunoști faptul că unele dintre vechile tale credințe despre Dumnezeu și despre viața nu mai functionează.
  1. Explorează posibilitatea că există ceva ce nu înțelegi pe deplin despre Dumnezeu și despre viață , și că această înțelegere ar putea schimba totul .
  1. Anunță că ești deschis pentru noi înțelegeri despre Dumnezeu și viață, înțelegeri care ar putea produce un nou mod de viață pe această planetă .
  1. Cu mult curaj examineaza aceste noi înțelegeri și , în cazul în care se aliniază cu adevarul tau interior și cunoașterea interioara, include-le in sistemul tau de credințe.
  1. Exprimă-ți viața ca o demonstrație a celor mai mari convingeri ale tale , mai degrabă decât ca o negare a lor.

( 25 ) Să fie o singura Evanghelie pentru toți oamenii de pe Pământ : ” Suntem cu Toții Unul . Calea noastra nu este o cale mai bună , ci este doar una diferita. ”

Cele o mie de cuvinte de mai sus, însușite și puse în practică, ar putea schimba lumea într-o singură generație.

Sursa:   textul publicat sub titlul ” 25 de mesaje de baza – 1000 de cuvinte care vor schimba Lumea” Neale Donald Walsch Conversații cu Dumnezeu cropped-golden-rays.jpg, la 16 decembrie 2012, in http://www.theglobalconversation.com/blog/?p=3174