Creativitate și meditație

     In creativitate si meditatie cautam, intr-un mod deplin constient, sa facilitam procesul intentionat, la dorinta, si nu numai pe cel al conectarii cu Dumnezeu, dar si pe cel al experimentarii Sinelui in procesul “devenirii” Dumnezeu. Ego-ul nu se mai percepe pe sine ca pe o expresie separata a constiintei, ci avand aceeasi esenta ca Totul.

Desigur, nu putem niciodata incheia complet procesul. Nimeni nu poate sa-L intrupeze in totalitate pe Dumnezeu, dar ne putem indrepta spre asta. Succesiunea starilor de constiinta se face catre o integrare superioara, nu catre o disociere inferioara. Procesul integrarii in cresterea catre valori pozitive are virtutile complementare de a fi in mod evident in fapt si transcedental in implicatii. Asta inseamna ca noi ne dezvoltam, din niste creaturi reactive, intr-o parte integranta a dimensiunii spirituale.

Eliade scria: “Idealul in yoga…. este de a trai un prezent etern, in afara timpului. Omul, eliberat in viata, nu mai poseda o constiinta personala…. ci o constiinta a observatorului, care este pura luciditate si spontaneitate.” Meditatia este, in esenta, emulatia creatiei si practicii pentru o trecere lucida prin moarte, in Eternul Acum.
Suntem cu totii capabili de o constienta transcendentala. Intr-un sens existential, ceea ce credem devine real. In mod paradoxal, constiinta pura genereaza, dar este si generata de procesele ce au loc in creier. Devenind calatori ai sufletului, putem explora lumea noastra interioara si multiple alte lumi, transformarea si curgerea sociala.

Putem cu totii deveni homo tehnicus, utilizand procesul modificarii constiintei, prin tehnologii spirituale. Chiar si experientele spirituale “neinsemnate” au implicatii semnificative pentru religie si teologie. Este in natura mintii mistice de a avea astfel de experiente, care au modificat religia. Astfel, este extrem de folositoare intelegerea aprofundata a modului in care mintea/corpul functioneaza pentru a le genera.
Mecanisme psihologice paradoxale opereaza in trup, in cele mai multe cazuri pentru a preveni din punct de vedere chimic atingerea unei stari superioare de euforie la oricare capat al spectrului. Dar este posibil, prin expunerea repetata la situatii paradoxale, sa functionezi efectiv la niveluri mai inalte de excitare combinata, atat simpatica, cat si parasimpatica. Creierului i se pot “reface circuitele” pentru a conecta din ce in ce mai multe zone intre ele, ca niste inele in lantul spiritual, ceea ce conduce spre asa-numita iluminare. Creierul se pare ca este infometat dupa extaz pentru a ne spori caracteristicile felului nostru normal de a fi: creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme, spiritualitatea si asa mai departe.
Sarcina meditatiei este, in esenta, de a lasa corpul sa cada intr-un somn cat mai adanc posibil, in timp ce mintea ramane centrata. De fapt, daca n-ar fi prezenta functia de inhibare, chiar si in starile mistice, am adormi de tot. Starea de somn cu vise sau REM este similara: este o excitare cerebrala extrema, chiar daca activitatea musculara este inhibata. Un alt factor este sincronizarea emisferelor, care produce unde cerebrale alfa si theta, lungi si incete, dar cu amplitudine mare. Cu cat e mai adanca meditatia, cu atat sunt mai incete si mai puternice undele.
Navala energiei in timpul meditatiei apare cand starea de excitarea ori de calm “se revarsa” si stimuleaza sistemul sau complementar. Cand ambele parti ale sistemului nervos autonom se alineaza, simultan, sistemul limbic este coplesit de emotii, cufundare in propriile ganduri si infinita fericire. Acest lucru se regaseste in reprezentarile bazate pe gen: masculin/feminin ale puterii sarpelui kundalini si in conceptele yin/yang din Tao.
Cand ambele sisteme sunt eliberate la maximum, acest flux neurochimic este perceput subiectiv ca Absoluta Unitate a Fiintei, lipsa de frontiere, atemporalitate si sacralitate.
Relatia nostra cu oamenii, Pamantul si cosmosul este una dintre relatiile cu Celalalt.

Prima noastra influenta formativa este experienta empatiei. Iar empatia are nevoie de un chip. Daca putem gasi acea fata in propria noastra experimentare a lui Dumnezeu, cine va putea comenta ceva?

Dincolo de asta se afla doar larga deschidere a Neantului.

Iona Miller

Reclamă

Reclame

Spiritualitate ,Cunoastere și Iluminare

Înainte ca lumea în care trăim să se dezvolte ,să se ultraraționalizeze , cunoașterea era rezervată unor cercuri restrânse de oameni .

Cunoașterea nu înseamnă să știi multe ,înseamnă să înțelegi esența lumii în care trăiești,să înțelegi dincolo de tine ,să  înțelegi că tu ești doar o mica fărâmă de nisip din oceanul Universului care dacă nu își face treaba și nu înțelege ce reprezintă în acest ocean ,nu există .

Spiritualitatea înseamnă muncă asiduuă cu tine însuți , înseamnă să îți dezvolți intuiția ,percepțiile ,trăirile. Spiritualitatea nu este înafara ta ,este înăuntrul tău ,a existat întotdeauna acolo ,trebuie doar trezită. Ține de spirit ,care îl ai în permanență înăuntru dar doarme ,e ascuns după ego , după dorințe raționale,îl lași să doarmă pentru că ești ocupat cu competiția cu ceilalți. Spiritul se trezește în momentul în care intri în competiție cu tine însuși ,când lansezi în eter intenția de a fi mai bun cu scopul de a te autodepăși.

Din punct de vedere structural corpurile noastre sunt catalogabile ,raționamentele mentale la fel. Ce ne deosebește între noi sunt emoțiile și trăirile interioare, acestea conferindu-ne starea de unicitate. Am văzut zilele trecute niște oferte la tot felul de cursuri spirituale. Mă întreb ce înseamnă cuvinte de genul „Inițiere , două la preț de trei sau dacă vrei să te inițiezi în……până în data de ….este jumătate de preț.” Cum poți face supermarket dintr-o proces spiritual? Și mă mai întreb câți dintre cei care participă la aceste acțiuni rămân inițiați după ce se termină cursul . Spiritualitatea este o dezvoltare interioară ,nu este o haină noua cu care ieși în lume să te vadă vecinii ,este un drum fără stații în care să îți tragi sufletul într-o odihnă binemeritată.

Spiritualitate înseamnă conștiența Constiinței ,care ori este permanentă ,ori nu este deloc . Nu există cale de mijloc. Dacă lansezi intenția de a-ți descoperi Spiritul din tine, și manifești această intenție nu există cale de întoarcere.

A te întoarce înseamnă a fugi de ceea ce te animă ,de ceea ce îți ghidează viața,acceptând răsplățile care vor urma.

Să nu uităm că omul pentru lucrul bun care i se întâmplă își atribuie meritul, îar pentru rele spune că l-a bătut Dumnezeu.

FALS . Omul este pentru el și înger și demon ,el e singurul vinovat pentru ceea ce i se întâmplă.

Alegerile , lipsa de fermitate  în manifestarea alegerilor iar în final capacitatea de asumare a alegerilor fac diferența între Rai și Iad.

Radu Dragan

Reclamă

Ce este conștiința de sine

Oamenii confundă Conştiinţa cu Inteligenţa sau cu Intelectul  persoanei foarte Inteligente sau foarte Intelectuale, i se dă calificativul de foarte Conştientă.

Greșit.

În om CONŞTIINŢA înseamnă un fel specific de ,,ÎNŢELEGRE A CUNOAŞTERII INTERIOARE”, total independentă de orice activitate mentală.

Conştiinţa ne dă Cunoaşterea Integrală a ceea ce este, de unde este, a ceea ce se cunoaşte în mod real, a ceea ce se ignoră în mod sigur.

Psihologia Revoluţionară învaţă că doar omul însuşi poate ajunge să se Cunoască pe Sine.

Numai noi putem să ştim dacă suntem Conştienţi la un moment dat sau nu. Numai persoana însăşi poate să ştie despre propria sa Conştiinţă, dacă aceasta există la un moment dat sau nu.

Numai omul însuşi şi nimeni altul decât el, poate să-şi dea seama pentru o clipă, pentru un moment, că înainte de această clipă, înainte de acest moment, nu era Conştient în mod real, că avea Conştiinţa foarte adormită, iar apoi va uita această experienţă sau o va păstra ca pe o amintire a unei experienţe puternice.

Este urgent să ştim că în Animalul Raţional , Conştiinţa nu este ceva continuu, permanent.

În mod normal, în Animalul Intelectual numit om, Conştiinţa Doarme profund.

Rare, foarte rare sunt momentele în care Conştiinţa este trează; Animalul Intelectual lucrează, conduce maşini, se căsătoreşte, moare etc., cu Conştiinţa total Adormită şi doar în momente excepţionale aceasta se Trezeşte.

Viaţa fiinţei umane este o Viaţă de Visare, dar el crede că este Treaz şi niciodată nu ar admite că Visează, că are Conştiinţa Adormită.

Dacă cineva ar ajunge să se Trezească, s-ar simţi înspăimântător de ruşinat de el însuşi şi ar înţelege de îndată maimuţăreala, faptul că este ridicol. Această Viaţă este înspăimântător de ridicolă, oribil de tragică şi rareori sublimă.

Dacă un boxer ar ajunge să se Trezească dintr-o dată în plină luptă, ar privi ruşinat la întregul public onorabil şi ar fugi de la oribilul spectacol, în faţa uimirii mulţimilor Adormite şi Inconştiente.

Când fiinţa umană admite că are Conştiinţa Adormită, puteţi fi siguri de faptul că deja începe să se Trezească.

Şcolile reacţionare de Psihologie Învechită care neagă existenţa Conştiinţei şi chiar utilitatea acestui termen, confirmă Starea celui mai Profund Somn. Adepţii acestor Şcoli Dorm foarte profound, practic într-o stare de Infraconştienţă şi Inconştienţă.

Aceia care confundă Conştiinţa cu Funcţiile Psihologice: gânduri, sentimente, impulsuri motrice şi senzaţii, realmente sunt foarte Inconştienţi, Dorm profund. Aceia care admit existenţa Conştiinţei, dar neagă complet diferitele Grade de Conştiinţă, confirmă lipsă de Experienţă Conştientă, Somnul Conştiinţei.

Orice persoană care s-a trezit vreodată chiar şi pentru puţin timp, ştie foarte bine din proprie experienţă că există diferite Grade de Conştiinţă pe care le-a putut observa la sine însăşi.

Primul: TIMPUL. Cât timp rămânem conştienţi?

Al doilea: FRECVENŢA. De câte ori ne-am trezit conştiinţa?

Al treilea: AMPLITUDINE ŞI ADÂNCIME. De ce s-a făcut conştient?

Psihologia Revoluţionară şi Vechea Philokalie afirmă că prin intermediul a mari Supereforturi de un tip foarte special, se poate Trezi Conştiinţa şi să o faci să devină continuă şi controlabilă.

Educaţia Fundamentală are ca scop Trezirea Conştiinţei. La nimic nu servesc zece sau cincisprezece ani de studiu în şcoală, colegiu şi la universitate, dacă la ieşirea de pe băncile şcolii suntem Maşini Adormite.

Nu este o exagerare să afirmăm că prin intermediul unor mari eforturi Animalul Intelectual poate fi Conştient de El Însuşi, doar pentru câteva minute.

Este clar că din această situaţie generală reuşim să avem astăzi doar câteva excepţii, pe care trebuie să le căutăm cu Felinarul lui Diogene. Aceste cazuri rare sunt reprezentate de Oameni Adevăraţi ca: Buddha, Isus, Hermes, Quetzalcoatl,Zamolxe etc.

Aceşti fondatori de religii au avut Conştiinţă Continuă, au fost Mari Iluminaţi.

În mod normal oamenii nu sunt Conştienţi de Ei Înşişi. Iluzia de a fi Conştient în mod continuu se naşte din Memorie şi din toate procesele gândirii.

Omul care practică un exerciţiu retrospectiv pentru a-şi aminti toată viaţa, poate într-adevăr să-şi reamintească, să-şi amintească de câte ori s-a căsătorit, câţi copii i s-au născut, cine au fost părinţii lui, profesorii lui etc., însă acest lucru nu înseamnă a-ţi Trezi Conştiinţa, aceasta înseamnă, pur şi simplu, a-ţi aminti fapte inconştiente şi aceasta este un tot.

Există PATRU STĂRI DE CONŞTIINŢĂ. Acestea sunt: SOMN, STAREA DE VEGHE, AUTO-CONŞTIINŢĂ şi CONŞTIINŢĂ OBIECTIVĂ.

Bietul Animal Intelectul greşit numit Om, trăieşte numai în două dintre aceste stări. O parte a vieţii sale o petrece atunci când doarme şi cealaltă, în neinspirat denumita Stare de Veghe, care de asemenea înseamnă Somn.

Omul care doarme şi Visează, crede că se trezeşte prin simplul fapt că se întoarce la Starea de Veghe, dar în realitate, pe parcursul acestei Stări de Veghe, continuă să Doarmă.

Acest lucru este asemănător cu atunci când se face ziuă: stelele se ascund datorită luminii de la soare, însă ele continuă să existe, chiar dacă ochii fizici nu le percep.

În viaţa de toate zilele, fiinţa umană nu ştie nimic despre Auto-Conştiinţă şi cu atât mai puţin despre Conştiinţa Obiectivă.

Fără îndoială, oamenii sunt orgolioşi şi toată lumea se crede Auto-Conştientă, Animalul Intelectual crede ferm că are Conştiinţă de Sine şi nu ar accepta în nici un fel să i se spună că este un Adormit şi că trăieşte Inconştient de Sine Însuşi.

Există momente excepţionale în care Animalul Intelectual se Trezeşte, însă aceste momente sunt foarte rare. Ele se pot prezenta într-un moment de pericol suprem, în timpul vreunei emoţii intense, în vreo circumstanţă nouă, în vreo situaţie nouă, neaşteptată etc.

Este într-adevăr o nenorocire faptul ca bietul Animal Intelectual să nu aibă nici un control asupra acestor stări trecătoare de Conştiintă, să nu le poată chema, să nu le poată face permanente.

Fără îndoială, Educaţia Fundamentală afirmă că Omul poate să dobândească Controlul Conştiinţei şi să obţină Auto-Conştiinţa.

Psihologia Revoluţionară are metode, procedee ştiinţifice pentru a trezi Conştiinţa.

Dacă dorim să ne Trezim Conştiinţa, avem nevoie să începem prin a examina, prin a studia şi apoi a elimina toate obstacolele care ni se prezintă pe drum.

Recomand cartea „Psihologie Revoluționară” scrisă de Samael Aun Weor care poate fi folosită ca un manual de trezire a conștiinței.dar exista un dar ,școală cu cărți dar fără elevi nu este scoală. Primul pas spre conștiința este intenția de a porni pe acest drum,al doilea este manifestarea intenției iar următorii sunt drumul în sine.

Radu Drăgan

Reclamă

Vindecare prin iluminare…..

Lumea devine asemeni unui animal de pradă doar atunci când noi ne pierdem echilibrul. Lumea de astăzi şi-a pierdut echilibrul. Oamenii şi recoltele sunt asaltate de microbi şi virusuri. Arsenalele noastre de antibiotice se dovedesc rapid ineficiente. Procesul de Iluminare ne readuce în starea de echilibru astfel încât Universul să poată funcţiona din nou spre binele nostru.

Procesul de Iluminare produce vindecarea, în trei feluri. Mai întâi, distruge reziduurile şi depozitele care aderă la pereţii unei chakre. Acest lucru promovează longevitatea şi întăreşte imunitatea. În al doilea rând, arde energia toxică din jurul înregistrărilor fizice şi emoţionale dăunătoare. Acesta este combustibilul pe care o înregistrare îl foloseşte pentru a se exprima. în cel de-al treilea rând, curăţă înregistrările din Câmpul Energetic de Lumină. Procesul de Iluminare aduce vindecarea chiar la sursă, la nivelul de început al fiinţei noastre. Atunci când aceste înregistrări sunt şterse, emoţiile şi comportamentele negative pot fi rapid schimbate. Puterea sistemului imunitar este descătuşată, astfel încât vindecarea fizică se accelerează.

Fiecare înregistrare din Câmpul Energetic de Lumină este legată de o chakră, prin intermediul căreia îşi eliberează informaţiile toxice înspre sistemul nervos central. înregistrarea este sursa, chakra este conductorul, iar sistemul nervos este reţeaua de distribuţie. Fiecare chakră conţine o hartă a tărâmului fizic şi emoţional al vietii voastre. Aşa cum un lanţ muntos poate fi prezentat în mai multe feluri , printr-o hartă aeriană, o hartă care prezintă diferitele straturi ale pământului, sau o hartă demografică – tot astfel, chakrele conţin hărţi ale experienţei vieţii noastre, interpretate în mod diferit. în prima chakră se află hărţile pentru supravieţuire. în cea de-a doua sunt hărţile emoţionale – şi aşa mai departe. Ca să înţeleg mai bine problema unui client, eu fac o evaluare a chakrelor, pentru a determina care centru energetic este cel compromis. Astfel, aflu prin care chakră o înregistrare din Câmpul Energetic de Lumină mă informează despre starea sa emoţională şi fizică.

Tot ceea ce este viu reprezintă lumină captată de materie. Balenele mănâncă plancton, care se hrăneşte cu lumină. Noi mâncăm plantele a căror hrană o constituie lumina. Totul este făcut din lumină, chiar şi energiile întunecate care blochează chakrele şi alimentează înregistrările. Asemenea unui buştean care trebuie pus în foc pentru a-şi elibera lumina, aceste energii trebuie aprinse.Nu există energii rele. Există doar energii care sunt „lumină”, şi, prin urmare, ajută viaţa , şi energii „grele”, care nu pot fi digerate. Câmpul Energetic de Lumină vă va arde energiile în mod natural şi automat, atunci când înconjuraţi un client cu el. Reziduurile care nu pot fi arse vor reveni în pământ, asemenea cenuşii rezultate în Sacru. Lumina eliberată prin ardere, este reabsorbită de către client şi umple din nou rezervele de combustibil ale Câmpului Energetic de Lumină.

Procesul de Iluminare transformă energiile grele în lumină. Aceasta este o metaforă pentru transformarea rănilor emoţionale în surse de putere şi de cunoaştere. În mitologie, aceasta este calea vindecătorului rănit. Printr-un proces alchimic vă puteţi transforma rănile într-o sursă de curaj şi forţă. Fiecare rană emoţională conţine lecţii valoroase. Odată ce aceste lecţii sunt învăţate, clientul nu mai are nevoie să retrăiască experienţa dureroasă. Rănile încetează să mai dicteze realitatea şi devin daruri ale iubirii şi puterii. Ceea ce a fost cândva o poveste cumplită se poate transforma în pace şi compasiune. Atunci când sunt integrate, aceste experienţe temperează duritatea sufletului.

Lecţiile sunt integrate la un nivel energetic. Atunci când energiile toxice dintr-o chakră sunt arse, seminţele naturale ale acelei chakre pot creşte. Atunci când frica nu mai sălăşluieşte în noi, înfloreşte compasiunea. Atunci când sentimentul de lipsă nu-şi mai are lăcaşul în prima chakră, trăim experienţa iubirii abundente a Universului. Atunci când durerea nu ne mai ocupă cea de-a treia chakră, putem schimba lumea. Arhitectura noastră luminoasă se schimbă. După câteva săptămâni, urmează înţelegerea intelectuală. Înţelegerea urmează întotdeauna vindecării. Schimbarea apare întâi la nivelul energetic, apoi intervine intelectul. In vindecarea cu Lumină, mintea poate înţelege acest lucru, de abia după ce câmpul energetic şi corpul se schimbă, dar adevărata transformare nu poate fi niciodată precedată de intelect.

Procesul de Iluminare transformă emoţiile grele asociate cu traume şi boli, în energia hrănitoare a vieţii. Produsele rezultate din arderea lemnului, de exemplu, sunt căldura şi lumina. Energiile grosiere sunt compactate în grămezi dense, ceea ce le face inutilizabile ca forţă vitală şi combustibil. La fel cum un buştean nu ne poate încălzi, decât după ce îi dăm foc, nu putem curăţa aceste energii dense, până când Procesul de Iluminare nu descătuşează Lumina din interiorul lor.

Sursa Alberto Villoldo

Reclamă