Sapte emoţii explicate de medicina traditională chineză…….

Medicina tradiţională chineză ne învaţă că bolile interne sunt adesea cauzate de cele şapte emoţii: bucurie, tristeţe, furie, supărare, melancolie, frică şi spaimă. Relaţia psihologică între emoţii şi sistemul imunitar este de o importanţă copleşitoare. Excesul ori represia emoţiilor au tendinţa de a ne face vulnerabili la boli cronice, iar la rândul lor bolile cronicene fac vulnerabili la excesul sau represia emoţiilor.
Excesul unei emoţii, în particular, va dăuna în timp organului care are legătură cu emoţia respectivă. Reciproc, un organ neechilibrat poate cauza o manifestare intensă a emoţiilor ce sunt direct conectate cu acesta. Cunoaşterea problemelor emoţionale ne ajută la vindecarea corpului şi a organului respectiv. De asemenea, tratarea corpului, în special a organului respectiv, diminuează expresia sau manifestarea emoţiilor intim conectate cu acestea.

O persoană care este în mod frecvent iritabilă, furioasă, frustrată sau depresivă poate determina congestia ficatului sau poate genera un exces de căldură în ficat. Acest proces, în schimb, poate genera simptome ca: faţa şi ochi înroşiţi, tinitus, ameţeli, migrene, tensiune la gât şi umeri, tulburări de somn, constipaţie, simptome premenstruale, menstruaţii dureroase şi neregulate, ameţeli, vărsături şi alte simptome digestive. În schimb, o persoană care suferă de aceste simptome (cauzate de o dietă excesivă de grăsimi, alcool, cofeină, un mod de viaţa stresant şi emoţii refulate pe o perioadă mai îndelungată) va începe să manifeste iritaţie, frustrare, depresie şi furie fără a avea un motiv aparent.
Dacă această persoană lucrează în expresia adecvată şi se eliberează de frustrare, iritabilitate şi furie (prin scris, creativitate, mişcare, etc) ficatul acesteia se va descongestiona şi “căldurile” în ficat se vor risipi, iar persoana în cauză va deveni mai puţin predispusă la accese de furie sau depresie.

Să luăm pe rând fiecare din cele şapte emoţii şi să observăm ce efect au asupra organismului.

Bucurie
În cadrul celor şapte emoţii, bucuria se
caracterizează prin excitabilitate mărita. Această condiţie afectează
inima şi poate duce la insomnie, anxietate, gândire confuză, accese de
râs sau plâns, convulsii, isterie şi nebunie.

Furie
Resentimentele, frustrarea, iritabilitatea, furia,
indignarea, amărăciunea, animozitatea şi mânia afectează ficatul şi
produce dureri de cap, tinitus, ameţeli, vedere înceţoşată, confuzie
mentală, vomă, hipertensiune arterială, sindroame premenstruale,
depresie, umflarea sânilor înainte de menstruaţie, menstre neregulate
sau dureroase şi dereglări digestive.

Tristeţe
Tristeţea afectează atât plămânii cât şi inima
şi provoacă dispnee, depresie sau accese de plâns, oboseală, amenoree,
dificultăţi de respiraţie, rezistenţă redusă la răceli şi gripă,
palpitaţii, ameţeli, insomnie şi anxietate.

Melancolie
Melancolia este, de asemenea, cunoscută sub
numele de caracter meditativ sau obsesie. Ea perturbă funcţiile splinei
şi provoacă lipsa poftei de mâncare, oboseală, umezeală, digestia slabă,
distensie abdominală, scaune moi, anemie şi imunitate scăzută.

Durere
Durerea afectează plămânii şi duce la dificultăţi
de respiraţie, expectoraţie de mucus, transpiraţie, oboseală, tuse,
alergii, astm, pneumonie, bronşită şi alte boli pulmonare, anxietate şi
sensibilitate la răceli şi gripă.

Frică
Nesiguranţa, paranoia şi frica afectează rinichii
şi glandele suprarenale şi poate cauza enurezis nocturn, urinare
frecventă, incontinenţă urinară, dureri de spate şi genunchi, infecţii
ale urechii, infertilitate, un libidou redus, semne de îmbătrânire
prematură şi imunitate scăzută.

Spaimă
Spaima afectează atât rinichii cât şi inima şi
provoacă palpitaţii, dispnee, insomnie, ameţeli, tinitus, transpiraţii
nocturne şi oboseală cronică.

În medicina tradiţională chineză, tratamentul emoţiilor exprimate excesiv sau reprimate (viciile) se face punând accentul pe viciile corespunzătoare virtuţilor emoţionale. În antichitate, medicii încurajau pacienţii să-şi schimbe viciile în virtuţii. Acest proces a fost numit „cultivarea virtuţii.” Acei medici au folosit o emoţie pentru a suprima/ trata alta. Mai jos este indicată relaţia dintre anumite organe şi emoţiile lor specifice:
Ficat
Viciu: furie, frustrare
Virtute: bunăvoinţă, iertare, stimă, respect
Inima
Viciu: supraexcitare; supra-realizare
Virtute: compasiune, grijă de sine
Plămâni
Viciu: durere, tristeţe
Virtute: conştiinciozitate, împăcare de sine
Splina
Viciu: obsesie, analiză peste măsură
Virtute: empatie, egocentrism
Rinichi
Viciu: Frică, paranoia, griji
Virtute: curaj, înţelepciune

Reciproc, organele pot fi de asemenea tratate prin compensarea emoţiilor sau cerinţelor lor esenţiale. Mai jos sunt enumerate câteva cerinţe fiziologice şi psihologice corelate cu un organ specific:
Ficat: relaxare, pace, plante medicinale
Inima: iubire, bucuri, frumuseţe
Plămâni: încredere, timp şi spaţiu
Splina: ocrotire, nutriţie
Rinichi: linişte, meditaţie, odihnă, somn, consumul de apă

Articol tradus din cartea: „Trataţi-va cu plante chinezeşti ” de Lesley Tiesursa

sursa 333ina.blogspot.com

Reclamă

Viața ghidată sau nevoia de dependențe și frici.

Câți dintre noi ne conducem pe drumul nostru și câți dintre noi suntem conduși pe drumul altora

Viaţa fiecăruia dintre noi este condusă (ghidată, direcţionată, controlată, motivată) de ceva.

Care este forţa motrice sau motivaţia vieţii tale?

Fiecare dintre noi trece prin etape diferite, mai lungi sau mai scurte, când viaţa noastră este dominată de o amintire, de o teamă, de un crez. Există sute de circumstanţe, valori şi emoţii care conduc viaţa ta. Warren ne propune să discutăm despre cele mai obişnuite dintre acestea:

Vinovăţia.

Mulţi traiesc toată viaţa fugind de propriile greşeli si ascunzându-şi ruşinea. Trecutul le controlează viitorul, sabotându-şi propiul succes. Sunt asemeni lui Cain, pribegind fără un scop viitor. Este adevărat că suntem produsul trecutului nostru, dar nu trebuie să fim prizonierii lui! Dumnezeu transformă oamenii, indiferent de trecutul lor, în oameni plăcuţi lui. Gândiţi-vă la Moise, sau la Pavel…

Resentimentele şi mânia.

Sunt oameni care ţin în ei toate rănile şi durerile şi nu reuşesc să treacă peste ele. În loc să se elibereze, iertând, retrăiesc mereu clipele când au suferit. Unii îşi interiorizează mânia, alţii explodează, revârsând mânia pe alţii. Cei ce te-au rănit în trecut pot continua să te rănească numai dacă tu păstrezi durerea prin resentiment. Te răneşti singur cu propria amărăciune! ……

Frica.

E un sentiment pe care toţi îl avem din când în cănd, mai mult sau mai puţin permanent, care ne debilitează mai mult decât putem crede. Frica e rezultatul unor experinţe traumatizante, a aşteptărilor nerealiste, a mediului prea strict în care ai crescut. Frica este o închisoare autoimpusă care te va împiedica să devii ceea ce Dumnezeu intenţionează ca tu să fii. Luptă impotriva ei cu armele credinţei şi dragostei. ……..

Materialismul.

Câştigul este singurul scop în viaţa unora. Ei cred că având mai mult vor fi mai fericiţi, mai protejaţi, mai importanţi. Cât de departe de adevăr sunt! Fericirea adusă de lucruri este temporară, întotdeauna vom dori ceva mai bun, mai mare, mai nou, mai performant. Apoi, valoarea de sine nu e sinonimă cu averea. Siguranţa, nevoia de protecţie pe care o avem cu toţii nu stă în bogăţii, ele se pot risipi foarte repede, sunt atât de mulţi factori pe care nu putem să-i controlăm! Siguranţa adevărată, ca şi fericirea, nu poate fi găsită decât într-o relaţie personală cu Dumnezeu, care nu-ţi poate fi luată niciodată.
Nevoia de aprobare. Sunt mulţi care sunt conduşi de nevoia de a fi aprobaţi de ceilalţi. Ei permit ca aşteptările părinţilor, ale profesorilor, soţului sau soţiei, prietenilor să le controleze vieţile. Cu siguranţă a încerca să mulţumeşti pe toată lumea este o cheie sigură a eşecului! Mântuitorul nostru a spus „Nu poţi să slujeşti la doi stăpâni!”

Mai sunt multe alte forţe care îţi pot conduce viaţa, dar toate duc la acelaşi rezultat: potenţial nefolosit, stres inutil şi o viaţă neîmplinită.

Viaţa condusă de scopurile lui Dumenzeu este una deplină, împlinită, abundentă.

Iată câteva din beneficiile trăirii unei vieţi conduse de scopuri:

Cunoaşterea scopurilor dă sens vieţii tale.

Marea tragedie nu este moartea, ci viaţa irosită fără scop.

Scopul aduce speranţă, şi putere şi credinţă.

sursa   Viața condusă de scopuri – Rick Warren

Reclamă