Onestitate , spațiu și timp………..

Fii onest și respectă-ți promisiunile care ți le faci pentru a-ți oferi dreptul la speranță.
Fii cinstit cu tine însuți ca să-i poți cinsti pe cei din jur și nu uita că nimeni nu va veni la tine pentru a transforma lucrurile în locul tău .
Viața presupune o schimbare permanentă și alegerile pe care le facem determină momentul în care intrăm pe linia destinului.
A trăi o experiență diferită înseamnă evoluție.
A trăi aceeși experiență zi de zi înseamnă stagnare . Cât timp crezi că ai la dispoziție în această viață ?
Cu cât timpul trece și ești pe drumul altora, cu atât te îndepărtezi mai mult de drumul tău în viață.
Așteptându-l ,destinul tău nu va veni la tine , tu ești cel care se îndreaptă spre destin.
Rămânând fixat în timp și spațiu , vei fi la fel în fiecare zi.
Spațiu e o noțiune care ține de Univers ,de Dumnezeu ,pe când timpul este o noțiune umană ,o noțiune pe care omul o poate schimba .
Tu ești cel ce dai dimensiune timpului tău .
Nu o va face nimeni în locul tău.

r.d.

Reclamă

Al cui e timpul?

Observăm că timpul s-a comprimat.
Observăm că nu ne ajunge.
Observăm că ziua și noaptea sunt scurte .
Ne întrebăm de ce?
Avem timp să ne întrebăm de ce ?
Nu avem .
Cine a făcut ca timpul să se comprime?
Universul?
Dumnezeu?
Sau omul?
Orice ființă sau obiect are propria lui vibrație.
Plantele libere,necultivate de om,cresc după vibrația universului ,apa curge în jos după vibrația universului,soarele răsare după vibrația universului,luna își urmează cursul după vibrația universului.
Singurul care se grăbește e omul.
Vibrațiile omului modifică timpul.
Timpul este o noțiune creată de om.
Dumnezeu a făcut lumea .
A spus el că în 7 zile?
Nu .
Omul a descris creația și a încadrat-o în 7 zile.
Omul a făcut descrierea și a etalonat-o pentru el .
Dar dacă Dumnezeu a făcut lumea în 6 zile iar a șaptea zi a fost doar descrierea dorinței noastre de a sta în repaos.
Se oprește soarele duminica?
Se opreste ploaia duminica?
Se oprește iarba din creștere  duminica?
Murim duminica?
Nu mai respirăm duminica?
Noi am creat noțiunile ce țin de timp,noi am creat ceasul.
Dar noi creatorii lui îl putem opri?
Mă tem că nu .
Atunci dacă nu îl putem oprim de ce îl putem grăbi?
Ca să ajungem unde?
Ca să ajungem când?
Ca să ajungem de ce?
Ca sa ce?

Un film interesant

Radu Drăgan

Reclamă

Sincronicitate

De câteva zile mă trezesc la 4.40 .
Dacă se repetă o dată spunem că e o coincidență ,  dacă se repeta de două ori  ,deja stăm și ne gândim ce factori externi provoacă aceasta trezire la oră fixă. Ne stoarcem creierii si ajungem la concluzia că nimic din ceea ce vine din exterior nu are un corespondent cu aceasta repetiție.
Atunci ?
Nu găsim pe nimeni vinovat pentru aceasta sincronicitate.
Pentru că oricum am analiza trecutul trăim într-un lanț sincron existențial.
Dacă atunci nu am fi dintr-un loc ,în acel timp ,acum nu am fi aici în acest timp.
Univers paralel sau univers intersectat cu alt univers.
Când un lucru se repetă ,înseamnă că suntem dintr-o buclă de timp care se repetă, se repeta,se repetă până când o băgam în seamă și începem să ne întrebăm cu ce element din viață noastră are legătură.
Suntem tentați in aceste momente să schimbăm spațiul existențial, să rupem legătura cu cei cu care considerăm că are legătură această coincidență ,să ne găsim un nou spațiu, într-un alt timp ca să neutralizăm efectele.
Ajungem să face și asta ,dar surprinzător după un timp coincidenta se repetă.
Și logic mi se pare simplu.
Daca cu toate schimbările făcute în exterior ,cei doi factori pe care e fundamentat Universul ,spațiul și timpul i-am schimbat și coincidența rămâne , ce element mai rămâne în calcul , neluat în considerare ,entitatea om care trăiește în cele două elemente.
Putem schimba spatiul ? Putem schimba timpul ?
Bănuiesc că nu ,dar putem schimba atitudinea celui care face surfing pe aceste două dimensiuni.
Deci nu mai rămâne în calcul decât propria persoana.
Dacă luăm atitudine față de noi ,  facem un pas în aceasta direcție, schimbăm în noi ceva ,iar a doua zi nu ne mai trezim la 4.40 înseamă că a survenit o schimbare care are ca rol modificarea singurului element transformabil. Singurul element transformabil  este Omul.

Radu Drăgan

Reclamă

Sincronicitate

image

De câteva zile mă trezesc la 4.40 .
Dacă se repetă o dată spunem că e o coincidență ,  dacă se repeta de două ori  ,deja stăm și ne gândim ce factori externi provoacă aceasta trezire la oră fixă. Ne stoarcem creierii si ajungem la concluzia că nimic din ceea ce vine din exterior nu are un corespondent cu aceasta repetiție.
Atunci ?
Nu găsim pe nimeni vinovat pentru aceasta sincronicitate.
Pentru că oricum am analiza trecutul trăim într-un lanț sincron existențial.
Dacă atunci nu am fi dintr-un loc ,în acel timp ,acum nu am fi aici în acest timp.
Univers paralel sau univers intersectat cu alt univers.
Când un lucru se repetă ,înseamnă că suntem dintr-o buclă de timp care se repetă, se repeta,se repetă până când o băgam în seamă și începem să ne întrebăm cu ce element din viață noastră are legătură.
Suntem tentați in aceste momente să schimbăm spațiul existențial, să rupem legătura cu cei cu care considerăm că are legătură această coincidență ,să ne găsim un nou spațiu, într-un alt timp ca să neutralizăm efectele.
Ajungem să face și asta ,dar surprinzător după un timp coincidenta se repetă.
Și logic mi se pare simplu.
Daca cu toate schimbările făcute în exterior ,cei doi factori pe care e fundamentat Universul ,spațiul și timpul i-am schimbat și coincidența rămâne , ce element mai rămâne în calcul , neluat în considerare ,entitatea om care trăiește în cele două elemente.
Putem schimba spatiul ? Putem schimba timpul ? 
Bănuiesc că nu ,dar putem schimba atitudinea celui care face surfing pe aceste două dimensiuni.
Deci nu mai rămâne în calcul decât propria persoana.
Dacă luăm atitudine față de noi ,  facem un pas în aceasta direcție, schimbăm în noi ceva ,iar a doua zi nu ne mai trezim la 4.40 înseamă că a survenit o schimbare care are ca rol modificarea singurului element transformabil. Singurul element transformabil  este Omul.

Sufletul uman este cea mai perfectă mașină a timpului.

Gândul, mașina timpului care se afla la dispoziția fiecaruia dintre noi, ne transporta zilnic în trecut, prin intermediul amintirilor. Totuși, călatoria în trecut este diferită de cea în viitor și e mult mai greu de realizat. Pentru a reuși, ar trebui să facem un salt în spațiu-timp, iar apoi ar trebui să știm să ținem sub control informația care o aducem din viitor ,pentru ca structurile noastre raționale să nu fie zdruncinate, din moment ce creierul nostru nu acceptă programul mental că se poate călători în timp.

Cum bine știm că mintea nu acceptă mai mult decât își amintește,în momentele de meditație când mintea se oprește în loc , viziuni ale unor locuri și fapte în care suntem implicați par să iasă la suprafață din subconștient.

Aceste date care nu au corespondent în mentalul nostru , vin totuși de undeva.Iar răspunsul mi se pare simplu, dacă în prezent nu ni se întâmplă, putem trage concluzia că sunt din trecut sau din viitor.

Viitorul este totalitatea posibilității alegerilor noastre cu valoare infinită, iar trecutul este compus din totalitatea alegerilor noastre cu valoare exactă deoarece acțiunile chiar s-au petrecut .

Dar de ce există amintiri care sunt din trecut dar nu au corespondent în mintea noastră ?

Din ce trecut vin ele ?

Exista mai multe stări ale trecutului?

Există un singur răspuns – sunt din altă viață pe care am petrecut-o în planul fizic.

Am întâlnit situații în care oameni diferiți făcând meditație au avut aceleași viziuni .

Cum?

Simplu,au fost în același loc , în același moment spațio-temporal , au văzut aceleași locuri și au trăit aceleași momente.

Concluzia mi se pare copilăresc de simplă . Cea mai perfectă mașină a timpului este omul cu tot ceea ce înseamnă el, nu doar fizic și rațiune ci și cu structurile subtile pe care nu le vedem ,doar le putem simți.

Radu Drăgan.

Reclamă

Fă-ți timp.

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând
Fă-ţi timp să poţi, cu mila, să te alini oricând!
Fă-ţi timp pentru-adevaruri şi adâncimi de vis,
Fă-ţi timp pentru prieteni, cu su

image

fletul deschis!
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,
Fă-ţi timp s-asculţi ce spune o floare, un cocor!
Fă-ţi timp, pe-un munte seara, stând singur să te rogi,
Fă-ţi timp, frumoase amintiri, de unul să invoci!
Fă-ţi timp să stai cu mama, cu tatăl tău – bătrâni…
Fă-ţi timp de-o vorbă bună, de-o coajă pentru câini…
În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci!
Fă-ţi timp să guşti frumosul din tot ce e curat,
Fă-ţi timp, că eşti de multe mistere-nconjurat!
Fă-ţi timp cu orice taină sau adevăr să stai,
Fă-ţi timp, căci toate-acestea au inimă, au grai!
Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
Fă-ţi timp să dai vieţii adevăratul sens!
Fă-ţi timp, acum!
Să ştii: zadarnic ai să plângi,
Comoara risipită a vieţii, n-o mai strângi!

Rudyard Kipling

Cauză,efect,timp.

Fiecare element, fiecare particulă din creație conține o inteligență inerentă, sinonimă cu spiritul și cu viața. De aceea, ea are capacitatea a se bucura. Fiecare element poate acționa independent în lumea sa, reacționând la legile și la forțele din jurul său.

Există o lege a cauzei și a efectului, care guvernează inclusiv păcatul. Noi ne creăm singuri pedepsele pe care le suportăm, prin acțiunile pe care le comitem.

Fiecare spirit primește un drept de proprietate asupra corpului său. Atât timp cât trăim în planul fizic, spiritul are datoria de a ține sub control corpul, respectiv pasiunile și poftele acestuia. Tot ce există în interiorul spiritului se manifestă la nivelul corpului fizic, dar nu toate atributele corpului pot invada spiritul împotriva voinței acestuia, ci doar acelea pe care le alege spiritul. Pentru a deveni o ființă umană perfectă, noi trebuie să acționăm astfel încât corpul, mintea și spiritul nostru să ajungă într-o armonie deplină.

În universul nostru există deopotrivă energii pozitive și negative, ambele fiind necesare evoluției spirituale. Aceste energii sunt înzestrate cu inteligență, având capacitatea de a ne îndeplini voința.. Energia pozitivă se manifestă prin lumină, bunătate, blândețe, iubire, răbdare, compasiune, speranță. Energia negativă se manifestă prin ură, întuneric, răutate, intoleranță, egoism, disperare, descurajare și în primul rând frică,elementul de bază pe care se clădesc toate celelalte elemente negative.

Cele două tipuri de energii se opun una alteia. Atunci când le asimilăm în ființa noastră, ele ne transformă. Energia pozitivă atrage alte energii pozitive, iar cea negativă atrage alte energii negative. Iubirea este atrasă de lumină, iar ura de întuneric. Dacă un anumit tip de energie începe să predomine în ființa noastră, noi ne asociem cu alte persoane care vibrează pe aceeași energie. Important este că avem opțiunea de a alege tipul de energie pe care dorim să îl cultivăm. Prin simpla emitere a unor gânduri pozitive sau prin simpla rostire a unor cuvinte pozitive, noi atragem automat către noi energiile pozitive corespondente. În lumea spiritelor am putut vedea cu claritate acest lucru. Gândurile noastre au o mare putere. Noi ne creăm mediul în care trăim prin ceea ce gândim. Dacă am înțelege puterea gândurilor noastre, noi le-am supraveghea mai îndeaproape. Dacă am înțelege puterea uluitoare a cuvintelor noastre, am prefera de o mie de ori să tăcem decât să spunem ceva negativ. Din fericire, putem înlocui oricând vibrațiile negative pe care le emitem cu altele, pozitive prin evoluție spirituală.

Toate acestea sunt necrezute de noi , prin simplul fapt că elementul Timp, foarte important în existența noastră pe Pământ nu îl luăm în considerare .

La orice acțiunea a noastră noi așteptăm rezultate imediate , la “cinci” minute după rugăciune așteptăm miracolul vindecării,la “cinci minute după” emiterea unei dorințe așteptăm realizarea ei și exemplele pot continua. Dacă ne dorim ceva rezultatul dorinței e pregătit să pornească spre noi , dacă facem un pas și rezultatul face un pas la al doilea pas și rezultatul îl face pe al doilea.La o energie vibrațională emisă de noi,Universul ne răspunde cu același volum de energie. Aici e vorba de o atracție bilaterală ale căror componente suntem noi ca entitate la un capăt și Universul la celalalt capăt putem trage concluzia simplă că Universul este partenerul nostru de drum în călătoria noastră existențială . Realizarea dorinței se va îndeplini undeva la mijloc.

Așa putem să dăm o altă dimensiune timpului necesar pentru îndeplinirea dorinței.

Radu Drăgan

Reclamă