Reprogramarea

 Încă de la o vârstă foarte fragedă, „învăţăm” cum să ne îmbolnăvim. De fapt, suntem programaţi în acest sens prin mesaje ca „dacă te uzi la picioare, o să răceşti”. Neuronii acceptă astfel de programări ca pe nişte instrucţiuni, ca pe o comandă care trebuie ascultată. Ca urmare, un asemenea mesaj devine o „profeţie” care se împlineşte.
Vedem că alţii se îmbolnăvesc. Ne gândim cum ar fi dacă ne-am îmbolnăvi şi noi. Acest lucru se numeşte „îngrijorare”, iar îngrijorarea înseamnă programare. Imaginile pe care le păstrăm în minte acţionează şi ele ca nişte comenzi care trebuie executate. Gândurile şi cuvintele noastre au un rol de programare: gândurile şi exprimarea unor sentimente negative — programare negativă sau nedorită; gândurile şi exprimarea sentimentelor pozitive — programare pozitivă sau dorită. Programarea negativă aduce nefericire, eşecuri şi boli. Programarea pozitivă atrage fericire, succes şi sănătate.
Dacă sunteţi programat să gândiţi negativ, vă aflaţi în capcana unui tipar negativ. Dacă nu vă veţi schimba programarea, veţi rămâne aşa mereu. De aceea mulţi oameni, care ar dori să fie sănătoşi, umplu până la refuz saloanele spitalelor. Ei au nevoie să se reprogrameze.
Pentru învingerea vechii programări trebuie dusă o luptă grea. Vă puteţi schimba pentru o vreme, dar, dacă nu vă modificaţi programarea, până la urmă veţi reveni la fostul comportament prestabilit. Pentru a vă schimba cu adevărat, aveţi nevoie de reprogramare. De exemplu, vă puteţi schimba obişnuinţele alimentare programate adoptând o nouă dietă. „Ţineţi un regim.” Dar puţini oameni pot ţine un regim permanent. Atunci când renunţă la regim şi revin la vechiul mod programat de hrănire, câştigă de obicei toate kilogramele pe care le-au pierdut prin regim. Ei au nevoie să-şi reprogrameze obiceiurile alimentare. Programarea negativă, care produce îmbolnăvirea, poate fi oprită şi anihilată printr-o programare nouă, pozitivă.

Jose Silva

Reclamă

Reclame