Omul vechi , omul nou………..

Înainte de a dori să pornești în căutarea sinelui tău , a copilului din tine ,

ar fi bine să îți pui niște întrebări care să îți facă un tablou reprezentativ al adultului care ești.

Într-o ordine aleatorie acestea și într-o formă simplă acestea ar fi :

  • Cu cine mă identific?
  • Trăiesc în prezent sau în trecut?
  • Ce simt și ce nu simt?
  • Îmi cunosc orgoliile?
  • De ce îmi este teamă?
  • Sunt temerile mele sau sunt induse de trecut?
  • Ce aștept?
  • Și mai ales de la cine aștept?
  • Cine sau ce îmi conduce viața?
  • Rutina?
  • Întâmplarea ?
  • Rațiunea ?
  • Vocea interioară ?
  • Știu tot sau mai am de învățat?
  • Am înțeles tot sau mai am lucruri care nu le înțeleg?
  • Hotărârile care le iau sunt ale mele sau le iau alții pentru mine ?
  • Am așteptări ?
  • Am dorințe?
  • Am vise?
  • În ce cred?
  • Îmi este frică de necunoscut?

Și ultima dar cea mai importantă 

       –   Pot , Trebuie și Vreau  să știu cine sunt ?

R.D.

Reclamă

Reclame

Visele sunt o soluție în realizarea dorinței ?

Sigmund Freud a fost primul care a realizat că visele au un rol important în realizarea dorințelor. De fapt, de la începutul carierei sale el a crezut că funcția principală a tuturor viselor este de a aduce din subconștient un probabil mecanism de îndeplinire a dorințelor care visătorului i-ar putea oferi plăcere. În prelegerile introductive în psihanaliză ,Freud scria: „în fiecare vis o dorință instinctuală apare reprezentată ca îndeplinită”.

Întreruperea proceselor mentale care survine în momentul intrării în starea de somn ,facilitează anularea contradicțiilor logico-mentale prin care omul, ținând cont de natura lui fatalistă găsește alternative negative la fiecare acțiune posibilă.

Freud considera că toate visele au o rădăcină de natură sexuală infantilă, probabil pentru că el însuși a fost fixat pe aceasta tema și avea antecedente emoționale de această natură . Deși experții sunt de comun acord că visul are o influență importantă în îndeplinirea dorințelor , mai există și alte teorii legate de vise și influența lor în calitatea vieții.

Spre deosebire de Freud, Carl Jung, tatăl psihologiei analitice, a susținut că cele mai multe vise sunt atitudini compensatorii.

Jung a spus că visele compensatorii „adaugă la situația psihologică conștientă de moment , toate aspectele imaginative care sunt esențiale pentru un punct de vedere total diferit.”

Visele compensatorii, de exemplu , visul de a mânca gogoși când ești pe o dieta timp de două săptămâni , sau sex pasional cu un amant misterios sunt cu siguranță vise plăcute. Aceste vise pot îndeplini o dorință profundă, dar mai adevărat este că ele compensează ceea ce este negat de conștient.

Subconștientul având parte de negare și abstinență își creează o imagine scenariu perfectă pentru a satisface o privațiune mentală conștientă.

Într-un cuvânt , subconștientul crează un mod mai fericit de viață decât cel cu care visătorul se confruntă în timpul zilei.

Mai mult decât o dorință, visul completează o nevoie instinctuală nesatisfăcută.

Pierderea și separarea, în special moartea, creează durere și conflict în conștient. Chiar și atunci când mintea conștientă a devenit obișnuită la cu pierderea, subconștientul tânjeste, plânge și încearcă să facă pace cu faptul că a pierdut pe cineva sau ceva important. În acest caz, subconștientul încearcă să împace pierderea într-un fel, prin crearea unei fantezii care are ca scop trăirea unor emoții care apar pe fondul simulării unui timp și spațiu în care poate trăi sentimentul de fericire.

Printre cei care au experimentat un eșec într-o relație, visele în care aceștia sunt reuniți cu fostul partener sunt destul de frecvente.

În vis, visătorul ajunge la un punct de discordie cu partenerul ,dar într-un final reușește să vindece relația .Problema este că în momentul în care se trezește revine în crunta realitate a ruperii și emoțiile devin mai puternice decât cu o zi înainte și se adâncește în decepție. Chiar și atunci când mintea conștientă nu are gânduri de împăcare cu partenerul, subconștientul nu vrea să îl elibereze.

Mai putem lua în calcul și visele de mărire. Cu toții avem vise în care suntem deosebiți de ceea ce suntem în viața reală. Important , în urma acestor vise este căutarea semnificației imaginii pe care subconștientul nostru o proiectează în timpul visului,mergând pe principiul că nu este fum fără foc.

Un artist care nu a vândut nici un tablou într-un an, poate visa că participă la o licitație la care toate picturile sale sunt vândute pentru sume foarte mari. Un muzician poate visa că v-a deveni un star rock care desfășoară în fața unui public de mii de oameni. Un scriitor poate visa ca viitoarea lui carte va fi pe lista bestsellerurilor. Toate aceste scenarii ale visului îndeplinit semnifica cea mai profundă dorința de faimă și recunoaștere chiar și atunci când realitatea este diferită.

De ce subconștientul crează astfel de fantezii? Pentru că ele așa cum sunt probabile așa pot deveni și posibile. Așa cum se sugerează Jung ,important este să afirmăm că orice este posibil,dar și mai important, este de a ne ridica conștiința de la starea de limitare la starea de posibilitate infinită .

Dacă ați observat în vise nu există negări ,nu există imposibil, nu există limitări. În vis poți să zbori, poți să faci tot ceea ce nu poți să faci în viața reală.

Corpul doarme ,mintea doarme ,dar tu zbori . De ce în viața reală nu poți să zbori. Pentru ca spui că nu poți .Vrei să zbori,urca-te în avion și zboară.

Corpul uman nu a fost înzestrat cu aripi ,dar spre deosebire de celelalte animale a fost înzestrat cu imaginație și inteligență. Păsările au aripi ,zboară dar, de exemplu ele nu se pot da pe bicicletă.Tu poți dar ai prefera să zbori ,pentru că omul e veșnic nemulțumit de ceea ce are ,el este într-o continuă competiție cu ceea ce este în jurul lui ,inclusiv cu natura ,în loc să fire în competiție cu el însuși, să folosească la maxim capacitățile cu care a fost înzestrat.Trebuie doar să-ți folosești imaginația pentru a-ți îndeplini orice dorință, visele îți arată cum .

Subconștientul caută să creeze armonie, pace, bucurie și iubire mai presus de toate. Și mentalul nostru poate,cu condiția să-i dăm această șansă.

Radu Drăgan

Visele conștiente

Cât de liberi suntem când visam! Barierele timpului, limitele spaţiului, regulile logicii, constrângerile conştiinţei, toate se risipesc şi noi devenim zeii propriilor noastre creaţii trecătoare. Freud a considerat visele noastre de o importanta centrala,din cauză că fiind create de noi, sunt unice. Înţelege visele omului şi vei înţelege omul, pare să spună el.
Mii de oameni au primit informaţii prin visele lor, printr-un mod paranormal, când erau disperaţi sau în pericol, sau într-un punct crucial al vieţii lor. Atunci însă când acest lucru mi s-a întâmplat mie, am simţit că este nu mai puţin decât un miracol. Freud spunea că somnul creează condiţii favorabile pentru telepatie. Somnul creează condiţii favorabile pentru receptarea informaţiilor de la Inteligenţa Superioară. Nu trebuie să fim ca unii care aşteaptă pasiv să sune telefonul. Oare nu s-ar putea să luăm iniţiativa şi să formăm noi acest număr de telefon pentru a comunica cu Inteligenţă Superioară? Dacă putem ajunge la Dumnezeu prin rugăciune, cu siguranţă putem dezvolta o metodă pentru a ajunge la Inteligenţa Superioară.
Un mod care este foarte simplu şi uşor de învăţat este Controlul Viselor.
Când interpretam un vis care a fost dinainte programat, adăugând pătrunderea în patologia psihicului propriu, găsim soluţii pentru problemele noastre zilnice. Sunt trei etape pentru învăţarea Controlului Viselor si toate include un nivel de meditaţie al minţii.
Prima etapă este să învăţăm să ne aducem aminte visele proprii. Mulţi spun: „Eu nu visez deloc”, dar acest lucru nu este adevărat. S-ar putea să nu ne aducem aminte, dar toţi visam. Dacă se înlătura visele, apar dereglări mentale şi emoţionale în câteva zile. Apar acele coincidenţe pe care nu putem să ni le explicăm. Noi nu avem nici o obiecţie împotriva cuvântului „coincidenţă” în Controlul Mental, dar îi dăm un înţeles special. Dacă un şir de întâmplări, care nu pot fi explicate uşor, conduc la un rezultat constructiv, aceasta o denumim coincidenţa. Când se obţine un rezultat distructiv, atunci acesta îl denumim accident. În Controlul Mental învăţăm cum să declanşăm coincidenţele. „E doar o coincidenţă” este o expresie pe care noi nu o folosim.

Ca să-ţi aminteşti visele nu poţi conta pe lumini strălucitoare, ci te poţi baza pe efectul cumulativ al programării proprii în timp ce eşti la nivelul tău, ca să-ţi aduci aminte. În timpul meditaţiei chiar înainte de a adormi, spune: „Vreau să-mi aduc aminte un vis, voi ţine minte un vis”. Pune pe noptiera un creion şi o hârtie şi culcăte. Când te trezeşti dimineaţa sau noaptea, notează tot ceea ce îţi aminteşti despre vis. Seara de seara exersează, astfel şi evocările vor fi din ce în ce mai clare şi mai complete. Când vei fi mulţumit de îmbunătăţirea capacităţii tale, atunci vei fi gata pentru următorul pas.
Înainte de a adormi în timpul meditaţiei, gândeşte-te la o problema care poate fi rezolvată pe bază de informaţii sau sfaturi. Alege o problema a cărei rezolvare te preocupă cu adevărat; întrebări prosteşti evoca răspunsuri prosteşti. Acum programeaza-te cu aceste cuvinte: „Doresc să am un vis, care va conţine informaţia pentru a rezolva problema pe care o am în minte.
„Voi avea un asemenea vis, pe care mi-l voi aminti şi-l voi înţelege”.
Când te vei trezi dimineaţa sau noaptea, analizează visul pe care ţi-l aminteşti cel mai
viu şi încearcă să-l înţelegi. Numai tu poţi interpreta visele pe care ai decis să le ai.
După autoprogramarea corespunzătoare dinainte a visului, vei avea o presimţire a modului cum trebuie înţeles. Subconştientul nostru fără grai comunica cu noi prin „presimţiri”. Exersând vei avea din ce în ce mai multă încredere în aceste „presimţiri” programate.
Dacă vei exersa răbdător Controlul Viselor, vei descoperi una din cele mai mari resurse mentale.

Sursa: Silva Metod

Radu Drăgan

Reclamă

Visul – relația cu Universul

Freud vorbește despre interpretarea viselor ca despre “cea mai frumoasă descoperire” pe care a făcut-o. Visul este ‘baza comună a vieții sufletesti’  iar sensul ascuns al conduitelor noastre se explică prin rateurile vieții cotidiene.
După Freud, teoria interpretării viselor înseamna o probă decisivă în judecata capacităiți unui subiect și definește aceasta probă printr-un termen ebraic, shibboleth care inseamă capcană de vise.. În psihanaliză, interpretarea visului este un fel de capcană de vise. Freud îi considera adevarați analiști doar pe cei care foloseau acest procedeu.
În lucrarea sa, “Interpretarea viselor”, Freud avansează o serie de axiome. El afirma că visul este util atât pentru analist cât și pentru cel care viseaza. Visul este considerat a fi paznicul somnului și nu perturbator ; exista două tipuri de conținut ale visului, conținutul manifest și conținutul latent. Conținutul manifest reprezintă ceea ce subiectul își aduce aminte la trezire. Sub acest material exista însa un conținut latent care cauzează producerea visului.Conținutul manifest este rezultatul travaliului oniric, proces ce angrenează emoțiile și impulsurile inconștiente.
Atunci când travaliul oniric eșuează și nu mai transformă conținutul latent în reprezentări acceptabile pentru conștient, avem de a face cu un cosmar sau cu vise anxioase. Visele anxioase nu trezesc subiectul așa cum o fac coșmarurile .
Freud distinge trei tipuri de vise care au la baza diferențierea în funcție de gradul de raționalitate și de veridicitate a conținutului. În prima categorie se situează visele simple sau visele clare care sunt specifice copiilor și care sunt inspirate de nevoi fiziologice. În cea de-a doua categorie sunt situate visele rezonabile care au o anumita coerența logică iar în cea de-a treia categorie sunt situate visele obscure, incoerente și absurde, care fac interesul psihanaliștilor.

Freud afirma că exista trei tipuri de mecanisme care duc la fabricarea unui vis.
Primul mecanism este transformarea ideilor in imagini. Visul este văzut ca o bandă desenată și comportă o succesiune de imagini. În interpretarea visului se face trecerea de la imagine la idee sau dorința ascunsă.În urma acestui mecanism, Freud a dat naștere formulei visului :

( ideile onirice + resturi diurne)  înmulțit cu travaliu oniric => conținut manifest.

În “Viata mea și psihanaliza” , Sigmund Freud acuză psihologia scolară de a nu fi acordat importanța cuvenită studiului interpretării viselor: “ Psihologia scolară n-a fost capabilă să descopere acest sens al viselor. Nici n-a știut în ce context să-l studieze.Cele cateva explicații pe care s-a încumetat să le dea au fost non-psihologice: n-au făcut decât să reducă visul la niște excitații senzoriale sau la un somn mai mult sau mai puțin profund al diverselor zone ale creierului. Dar suntem în drept să spunem că o psihologie care nu știe să explice visul nu poate fi folosită pentru întelegerea vieții psihice normale și nu poate pretinde să fie numită știință.”
Aceste afirmații relevă într-o manieră cât se poate de tranșantă poziția lui Freud în ceea ce privește interpretarea viselor.

Freud nu a luat în calcul  existența celorlalte spații informatice din afara trupului și a minții . Luând în considerare existența astralului ca structură umană putem susține o teorie simplă . Informația din vis fiind  de natură energetică , în momentul somnului omul explorează alte dimensiuni din care aduce informația necodificată,iar proiecția visului în mintea noastră este o înșiruire haotică de imagini sau acțiuni care de cele mai multe ori nu au logică. Normal să nu aibă logică pentru că mentalul nostru funcționează după tipare mentale în număr limitat,tipare învățate ,noi știind că ce nu are logică nu există.

Este nevoie de decodarea visului și traducerea lui în limbaj mental ca să reușim hrănirea creierului cu tipul de informație care o acceptă și atunci visul va fi înțeles pe deplin.

R.D.

Reclamă